FOTO I O școală de renume a Buzăului (II) / De ce Hasdeul s-a numit și „Alexandru Hâjdeu”

Tot în 1890, Ministerul Instrucțiunii a sugerat schimbarea patronului școlii (exista un gimnaziu cu același nume la Târgu Jiu), iar directorul, Basil Iorgulescu, a propus ca școala (gimnaziul) să poarte numele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. Savantul, încă în viață, a refuzat și a propus ca școala să poarte numele tatălui său, Alexandru Hâjdeu (în epocă se știa de Liceul „Al. Hasdeu”). Totodată, s-a hotărât și s-au făcut demersuri pentru transformarea clădirii unde a funcționat Gimnaziul „Tudor Vladimirescu”, în școală mixtă, de băieți și fete, iar la 10 decembrie 1890,s-a decis ca școlile primare nr. 1 de băieți și fete să primească numele „Dionisie Episcopul”, primul conducător al Școlii Naționale din Buzău, în activitate de la 18 aprilie 1832.

În 1893, Ministerul a emis un ordin pentru aprobarea deschiderii primei clase de liceu, care a început să funcționeze în anul școlar 1894-1895, și a absolvit în 1897. Din expunerea prezentată în anul 1897 de către prefectul județului reiese că la Buzău funcționa un liceu care avea 493 elevi înscriși, retrași 35, prezenți la examen 458, din care: promovați – 245, repetenți – 181, eliminați – 32. Din totalul celor prezenți la examen, 451 erau români, 25 israeliți, 11 greci, 4 austro-ungari (din Transilvania) și un italian.

Spital militar în Primul Război Mondial

În anul 1911, se construiește internatul Liceului „Al. Hasdeu”, din inițiativa lui C.C. Arion, fost ministru al al Cultelor și Instrucțiunii Publice, și cu sprijinul celor trei frați Marghiloman, Alexandru, Mihai și Elena, căsătorită Pherekyde, care au donat suma de 50.000 lei și terenul, cu condiția ca acesta să poarte numele tatălui lor, Iancu Marghiloman. În această clădire, refăcută în mai multe etape, funcționează Liceul de Arte „Margareta Sterian”.

În timpul Primului Război Mondial, liceul a fost închis, iar clădirea a fost folosită de armată ca spital militar. Deoarece Buzăul a fost ocupat de forțele germane, armata română a evacuat orașul la 26 noiembrie 1916. Cinci zile mai târziu, armata germană a ajuns la Buzău și a decis, de asemenea, să folosească imobilul ca spital, precum și grajd pentru cai.  La 11 februarie 1918, înainte de sfârșitul ocupației germane, școala s-a  redeschis într-o clădire unde funcționau Seminarul Teologic și Școala Normală. În cele din urmă, la 1 noiembrie 1918, întrucât războiul era aproape încheiat, armata germană a permis școlii să folosească propria clădire pentru cursuri. Războiul a deteriorat puternic clădirile și multe obiecte valoroase; și 20 la sută din cărțile din bibliotecă s-au pierdut în acel moment. Directorul Nicolae I. Nazarie a evaluat pierderile la 1,8 milioane de lei. Reamintim că sora defunctului Nicolae Vaschide a informat că valoroasa bibliotecă a fratelui său a fost dusă la Liceul „Al. Hasdeu”.

Din fișa de inventar a Liceului „B.P. Hasdeu”, întocmită în anul 1940, reiese că imobilul era situat la intersecția străzilor Serdar Sărățeanu și Elisabeta Doamna, fiind construit în 1889-1890, „pe vechile ruine ale penitenciarului” (1.173 m.p. construit și 6.256 m.p. teren) – patru cancelarii, un amfiteatru, sala de gimnastică, două magazii și trei camere personal. Internatul, din strada Ghiță Dăscălescu – 832 m.p. și 3.454 m.p. teren, cumpărat de minister în 1923, de la I.D. Stambuliu și Paula St. Ionescu, cu actul autentic nr. 2685/1923. Construcția fusese începută în 1925, dar în anul 1940 încă nu era terminată. Avea la subsol trei încăperi; la parter 11, la primul etaj – cinci dormitoare, locuința directorului și alte zece încăperi; la etajul al doilea erau nouă încăperi. Mai exista și imobilul din strada Elisabeta Doamna, nr. 3, cumpărat de Comitetul școlar în anul 1926, cu actul autentic nr. 926, de la Aretia Romulus Popescu, imobil construit de părinții săi adoptivi, Aretia și N. Sibiceanu, în anul 1892 (nouă camere și dependințe). Clădirile se află în evidențele cu imobilele grav afectate de cutremurul din 9/10 noiembrie 1940.

În anul 1932, a fost cumpărat teren suplimentar pentru a se construi un internat, iar  patronul școlii a devenit Bogdan Petriceicu Hasdeu.  La ceremonie, un bust al lui Hasdeu, realizat de sculptorul Oscar Han, a fost dezvelit în scuarul din fața liceului, remontat mai târziu pe același amplasament.

În anul 1912, Liceul „Al. Hasdeu” funcționa cu 15 clase (I-VIII-a), 506 elevi (482 români, 22 israeliți, 2 bulgari) și 28 profesori. Trei ani mai târziu, liceul funcționa cu 17 clase, 638 elevi înscriși din care au promovat 518, iar 30 au fost retrași și 4 eliminați, iar profesorii erau tot în număr de 28. După localitatea de domiciliu, 396 erau din oraș, 216 din județ, restul din alte județe. După naționalitate, majoritatea erau români, dar sunt și 39 evrei, 2 greci, 3 germani, un austro-ungar și un bulgar.

În anul 1904, cu prilejul organizării la Buzău a primului concurs național de oină, s-a constituit un comitet de primire a participanților, din care făcea parte și Gabriel Barca, directorul liceului. În anul 1906, pentru expoziția organizată la București cu prilejul aniversării a 40 de ani de domnie a regelui Carol I, fotograful Adolf Schmidlin, din Piața Daciei, a realizat mai multe ilustrate: două vederi cu Palatul Comunal, Pavilionul și lacul din Crâng, cinci școli primare, Liceul „Al. Hasdeu”, Hala de Carne și Pește (interior și exterior), Episcopia și bisericile Banului și Sfinții Îngeri.

La 4 decembrie 1922, din inițiativa unor elevi talentați și preocupați de propășirea culturală a colegilor, s-au înființat Societatea Culturală „Armonia” și Asociația Literară „Lumina”. La 16 ianuarie 1929 s-a înființat Societatea Literară „Facla”, iar în 1930, o societate de matematică, în activitate până în anul 1938. Din anul 1925, în incinta școlii funcționează un cinematograf școlar, iar în 1926 se constituie și o fanfară. La 27 iunie 1926 (duminică), la ora 10, a avut loc solemnitatea de dezvelire a bustului lui Basil Iorgulescu, amplasat pe unul din culoarele liceului.

Din anul 1932, liceului i se atribuie numele savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, așa cum se dorise inițial, pe care îl păstrează și-l onorează în continuare.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cursurile au continuat, dar internatul a fost rechiziționat de armata română.

În urma reformei învățământului din anul 1948, liceul a cunoscut următoarele etape și structuri organizatorice: liceul de 11 ani (1948-1954), școala medie de 10 ani (1953-1957), școala medie de 11 ani (1957-1967), liceul de 12 ani (1965-1978), liceu cu mai multe profile (1978-1989), liceu teoretic, după 1990.

În 1953, școala a fost redenumită Școala Medie nr. 1 Buzău, iar în anul 1965, a revenit la vechiul nume, Liceul „B.P. Hasdeu”, și clasele de școală primară au fost lichidate. Cu toate acestea, s-au păstrat orele de liceu.

În anul 1996, a primit titlul de Colegiu Național, titlu acordat celor mai bune licee din România. (Sfârșit)