FOTO | Mărțișoarele Muzeului Județean, într-o expoziție inedită la Bruxelles

Muzeul Județean va da curs invitației Institutului Cultural Român de  a organiza, la Bruxelles, o expoziție de mărțișoare. Evenimentul face parte din calendarul activităților pe care Muzeul Județean le va dedica „Zilei femeii”. „Este o invitație care vine ca urmare a unei întregi serii de activități pe care Muzeul nostru le-a făcut de-a lungul timpului și le-a dedicat tradiției de Măr­țișor. Noi am implementat de ceva vreme programul  <Zilele femeii la Muzeul Județean>. În cadrul acestui program au loc mai multe manifestări în prima săptămână din luna martie. Expoziția pe care o organizăm la Bruxelles este un eveniment în cadrul acestui program”, spune directorul instituției de cultură, Da­niel Costache.

Astfel, timp de câteva zile, împreună cu Ambasada României în Belgia și cu Institutul Cultural Român Bruxelles, reprezentanții Muzeului Județean Buzău vor organiza activități în care vor prezenta ideea de mărțișor și semnificația acestei tradiții românești, de la origini până în prezent. Directorul instituției culturale buzoiene mai spune că în expoziția care va avea loc la Bruxel­les vor fi puse în evidență și transformările suferite de mărțișor în perioada comunistă, când tradiția păstrată la sate a fost importată și la oraș și a apărut „mărțișorul comunist”.

„Vor fi trei prelegeri legate de tradiția măr­țișorului. Este vorba despre tradiția mărțișorului în spațiul românesc și semnificația lui, despre măr­țișorul în perioada comunistă, cum este importat din mediul rural în urban și ce transformări suferă din punct de vedere al semnificației – chiar dacă esența rămâne aceeași-, și despre o prezentare privind ideea de apariție a mărțișorului din preistorie”, spune Daniel Costache.

Reamintim faptul că, anul trecut, Muzeul Jude­țean Buzău a realizat o expoziție de mărțișoare și felicitări din perioada comunistă, iar anul acesta mărțișoarele din acea perioadă vor fi prezentate într-un stand aparte la Bruxelles. „Mărțișoarele care au fost expuse anul trecut provin din donații. Toată colecția Muzeului Județean de mărțișoare și felicitări de 1 și 8 Martie cuprinde 135 de piese. Sunt și mărțișoare realizate mai recent, după modele vechi”, spune directorul Muzeului Județean. De asemenea, între piesele muzeului se regăsesc mărțișoare nu numai din România, ci din tot spațiul în care există această sărbătoare. Astfel că, la Bruxelles „va fi o expoziție cu mărțișoare tradiționale și cu mărțișoare din perioada comunistă și o expoziție panotată cu istoricul și cu manifestări dedicate acestei sărbători, care, așa cum știm, se serbează doar în România, Republica Moldova, Bulgaria, sudul și sud-estul Serbiei, precum și în sudul Macedoniei”, mai spune directorul Muzeului Județean Buzău.

De când datează mărțișorul

„Cele mai vechi măr­țișoare deținute de Muzeul Județean sunt din anii ’60. Ele semnifică trifoi, scăriță, coșar, flori, diferite amulete pe care nu le regăsești ca semnificație nicăieri, iar cele care sunt mai vechi nu sunt cu amulete. Sunt doar diferite împletituri alb-roșu, din diferite materiale, cele mai multe din lână, sub diferite forme”, spune directorul Daniel Costache, care amintește însă și faptul că, deși nu sunt dovezi clare despre legătura cu tradiția din zilele de astăzi legate de sărbătoarea mărțișorului, arheologii au descoperit mărgele în alb și roșu care ar putea fi asociate cu această tradiție. „Există niște descoperiri arheolo­gice reprezentate de mici șiraguri de mărgele alb cu roșu și care pot fi asociate nu neapărat tradiției de mărțișor, că nu știm dacă au fost folosite primăvara, dar pot fi asociate ca și colo­ristică și mod de dispunere cu tradițiile pe care le găsim astăzi de mărțișor”, precizează directorul Muzeului Județean.

Cum arată mărțișoarele din perioada comunistă

Frecvent întâlnite în perioada comunistă erau mărțișoarele care simbolizau trifoiul, potcoava, coșarul, cele sub formă de flori precum ghiocelul, pisicile și alte animăluțe, toate confecționate din tablă, sticlă ori plastic. Este perioada în care mărțișorul se confecționează din orice și poate să semnifice orice: două mărgele și o pană, o scoică lipită pe un carton, flori nemuritoare stropite cu sclipici, o tăbliță găurită.  Mărțișorul este ambalat într-un plastic transpa­rent. Uneori nici nu poți să-l scoți de acolo și în loc să-l pui în piept, îl așezi în vitri­nă. În paralel, magazinele pregătesc cadouri preambalate cu adaos de măr­țișor, soluție comodă pentru cine nu știe să aleagă.

„Dacă la sat mărțișorul se dădea între iubiți, între soț și soție, tată și fiică, era o practică între persoane apropiate, în perioada comunistă ajunge ca un mod de comportament social, când știm bine că era <obligatoriu>, spre exemplu, să oferi mărțișor tovarășei la școală, la gră­diniță. Ideea  de mărțișor în tradiție era acel fir alb cu roșu. Astăzi, cel puțin în mediul urban, are o valoare comercială. Din pă­cate, semnificația autentică este mai de departe atinsă și ține de un comportament social, nu anume de credința populară din care s-a născut mărțișorul, aceea de puritate – albul din mărțișor -, aceea de idee dătătoare de viață, pentru că primăvara, știm bine, natura revine la viață”, explică directorul Muzeului Județean Buzău.

Se știe că, în trecut, femeile răsuceau fir alb și roșu de lână, bumbac sau arnici. Firul se lega la gâtul sau la mâna copiilor. Folcloristul și etnograful  Florea Marian Simion scrie că sunt zone în care mărțișorul era purtat atât de fetele tinere, cât și de neveste. El spune că obiceiul începe să se piardă în Moldova și Bucovina pe la 1900 și îl citează în acest sens pe N. Gane, care deplânge pierderea obiceiului la 1873. Florea Marian Simion menționează și practica de a atârna o monedă de șnur, care era purtat pentru noroc și sănătate, iar fetele îl purtau pentru a fi ferite de tenul pătat.

Alte informații despre mărțișor indică practici interesante. Se spune că femeile leagă mărțișor nu numai la copii, ci la toți membrii familiei, la porc, la cornul vitei, la cloșcă, la doniță. Adică acestea protejează prin cercuri magice tot. La sate a pătruns și moda mărțișorului împletit din fire de mătase, pe care îl făceau fetele, foarte des, pentru feciori.

Ce este, de fapt, măr­țișorul? Mărțișorul este un obiect folosit în cadrul unui obicei care, la fel ca alte obiceiuri, se bazează pe cre­dințe și practici. Credin­țele și practicile diferă de la o zonă la alta, conform zicerii din popor „câte bordeie, atâtea obiceie”. Principalele surse de inspirație despre acest obicei se regăsesc în cartea despre „Sărbătorile la români”, de Simion Florea Marian, și „Vârstele timpului”, a lui Ion Ghinoiu.