Un eveniment de clasă s-a petrecut la acest început de an la Centrul Cultural „Florica Cristoforeanu” din Râmnicu Sărat. Este vorba despre evenimentul de lansare a cărții „Comori de Artă într-o donație particulară a prof. univ. dr. Negoiță Laptoiu”, semnată de dr. Lucreția Dediulescu. Moderatorul întâlnirii a fost publicistul Constantin Marafet.
Profesorul universitar Negoiță Lăptoiu, fiu al comunei Buda, care a făcut râmnicenilor o donație constând în 135 de piese de artă, în perioada 1987–2007, a fost prezent la evenimentul de lansare a cărții alături de autoarea ei, dr. Lucreția Dediulescu.
Om de cultură, cu un uriaș impact și suport pentru Muzeul Municipal „Octavian Moșescu” Râmnicu Sărat, Negoiță Lăptoiu a povestit râmnicenilor că donația „s-a născut dintr-o spontaneitate”, pentru că, mai spune el, „datorez mult obârșiilor, Râmnicului Sărat, un liceu, inegalabil ca frumusețe și ca competență profesională”. Profesorul a subliniat într-o alocuțiune importanța obârșiilor omului și a exemplificat dându-l exemplu pe Constantin Brâncuși. „Apropo de obârșie, Constantin Brâncuși, o minune a artei mondiale, trăitor la Paris, această splendoare a creativității de ordin universal a lui Brâncuși s-a făcut valorificând elemente de viață care țineau de autenticul românesc”, a spus Negoiță Lăptoiu, care a subliniat că aceasta este și viziunea sa în viață. O viață în care, timp de 60 de ani a scris și în care a fost și dascăl multor generații de studenți. „Am făcut peste 5.000 de ateliere în România în decurs de șase decenii. Creația este o splendoare. E un freamăt dar nu comod”, mărturisește profesorul.
Cu o rară devoţiune şi iubire faţă de artă şi multă aplicaţie şi competenţă de comentator, bibliograf şi interpret, râmniceanul Negoiță Lăptoiu este un om pentru care fenomenul artistic s-a identificat cu însăşi viaţa sa de fiecare zi. Activitatea sa s-a desfășurat mare parte în zona Clujului, pentru că acolo s-a stabilit încă din timpul facultății. Intrarea sa în învăţământul superior a fost, de fapt, un moment esenţial în viaţa sa; importante au fost însă și cursurile ţinute la Oradea şi Timişoara şi comisiile de doctorat la care a luat parte. Actul cultural de cea mai mare importanţă îl constituie participarea lui substanţială, alături de prof. dr. N. Hâncu, la Galele Medicină, Artă, Cultură şi la mai toate acţiunile iniţiate de „Casa Artelor” a Fundaţiei Carpatica, unde contribuţia sa a fost esenţială. Om de cultură veritabil şi activ, profesorul Lăptoiu a fost recompensat cu titlul de „Senior al oraşului” Cluj, cu numeroase premii, diplome, distincţii, numele său devenind unul de referinţă în numeroase dicţionare şi enciclopedii, fapt care îl onorează şi îl obligă.
Cine este Negoiță Lăptoiu
Cunoscutul comentator şi istoric de artă Negoiţă Lăptoiu s-a născut la 6 august 1939 în comuna Buda de lângă Râmnicu Sărat, într-o familie de ţărani. Dragostea sa pentru carte, pentru învățătură, i-a purtat pașii mai întâi către Liceul din Rm. Sărat, pe care l-a absolvit în 1953. A fost învățător de țară o vreme, după care s-a îndreptat către facultate și a ajuns la Facultatea de Istorie din Cluj.
Aici a lucrat ani de zile la Muzeul de Artă din oraş, ajungând la un moment dat chiar la conducerea acestei instituții de cultură clujene, specializându-se în Istoria artelor, domeniu în care şi-a susţinut şi doctoratul. Împreună cu prietenul şi colegul său Mircea Ţoca, Negoiță Lăptoiu s-a numărat printre apropiaţii marelui sculptor Romul Ladea, în atelierul căruia a participat la celebrele întâniri de joi, în perioada 1966-1970. Şcoala practică învăţată acolo l-a ajutat să se formeze în preajma unor pictori de primă mână, precum Petre Abrudan, Alex Mohy, Coriolan Munteanu, Teodor Harşia, Aurel Ciupe, Anton Lazăr, care au făcut și obiectul cercetărilor sale.
El a readus în actualitate reprezentanţi de frunte ai școlilor de la Baia Mare, de la Cluj, Sibiu sau Timişoara și a promovat fenomenul plastic contemporan, prin cărţi, albume și monografii.
În ziarulfaclia.ro se consemna despre râmniceanul Negoiță Lăptoiu că are o operă impresionantă care valorifică fenomenul artistic românesc transilvănean din toate punctele de vedere. El aduce în lucrările sale, atât prin cărţile publicate, cât şi prin comunicările, conferinţele, evocările prilejuite de vernisaje, tabere de creaţie sau expuneri publice. „E «fericitul martor al sintezelor plastice anuale derulate la Cluj pe parcursul ultimei jumătăţi de veac», făcînd din cronicile sale publicate în «Făclia» şi în alte publicaţii cu profil cultural-artistic o adevărată şcoală de iniţiere şi informare plastică pentru publicul iubitor de artă, dar păstrînd pentru ţinutul său natal un respect deosebit, marcat printr-o importantă donaţie făcută Muzeului din Râmnicu Sărat”, mai arată sursa citată.
