FOTO | Despre străzile Buzăului (II) / Străzile „sovietizate“  au primit „nume de eroi ai clasei muncitoare“

În ceea ce priveşte căile de comunicaţii, sunt menţionate tot șase, şi anume: Calea Naţională Mizil-Buzău, având marcat în partea dreaptă, pe locul ocupat în prezent de S.C. Integral S.A. un perimetru identificat ca loc rezervat pentru cazarmă; Calea Naţională spre Plaiul Buzău (Buzău-Nehoiaşu), având marcat între barieră, Calea Transilvaniei, strada Furtunei şi Calea Naţională Buzău-Râmnicu Sărat un eleşteu, iar în triunghiul format între Calea Naţională Buzău-Râmnicu Sărat, vechiul drum spre Focşani şi Iazul Morilor, un cimitir; Calea Naţională Buzău-Râmnicu Sărat, noul traseu, deoarece în prelungirea străzii Furtunei (Fortunei), peste Iazul Morilor, unde este marcat un pod, era drumul vechi spre Focşani, Drumul spre Scurteşti; Calea Buzău-Brăila, pe care este marcat Cimitirul „Sf. Nicolae” (actualmente „Sf. Gheorghe”); Calea Urziceni-Buzău, având marcat cătunul Poşta cu opt străzi, cimitirul israelit, cât şi perimetrul unde se desfăşura târgul anual Drăgaica.

Ca artere principale sunt no-minalizate: Calea Dobrogei (stra-da Alexandru Marghi­loman), de la intersecţia cu strada Mihai Bravu până la Bariera Brăilei; intersecta străzile Fundătura Gârlei (Fundătura Deltei), strada Gârlei (Broşteni) ce făcea legătura cu Biserica Broşteni, Mihai Bravu (Bucegi), Vulturului, Calea Dorobanţilor, străzile Soarelui, Luminii, Victoriei, Culturei, Decebal, Plantelor, Florilor şi Heleşteului (Horticolei); Calea Doro­banţilor, din Calea Dobrogei până la Bariera Scurteşti; intersecta străzile Gârlaşi, Luminii, Dimineţii, Sf. Nicolae, Culturei, Coloniilor, Columbelor, Sabinelor, Umbrei şi Primăverii; Calea Dumbravei (strada Democraţiei), între Calea Unirei şi Bariera Podgorii; intersecta străzile Zânelor, Covaci, Curbă, Smârdan, Găvanului, Dreaptă şi Vânătorului (Col. Ion Buzoianu); Calea Transilvaniei, din Calea Unirei până la Bariera Plaiului; intersecta străzile Penteleu, Emancipată, Ciolanul, Istriţa, Tipograful şi Zânelor; Calea Unirei, între barierele Mizil şi Focşani; intersecta Calea Boian (o porţiune din actualul bulevard Mareşal Alexandru Averescu), actuala stradă Independenţei ce forma un unghi drept spre bariera Mizil, străzile Brebeneilor, Lunei, Venerei, Eternităţii (Patriei), Pasului, Vânăto­rului şi Nifon (ambele redenumite Nicu I. Constantinescu, iar din 1948, Col. Ion Buzoianu), Pandurului, Sf. Arhangheli (Lt. Constantin Godeanu), Doamna Neaga (Ostrovului), Smârdan, Gârliţei, Calea Dumbravei (Democraţiei), Calea Transilvaniei, strada Dobrogei (Obor), Aleea Episcopiei, străzile Răteşti, Penteleu, Furtunei (Fortunei), la intersecţia cu ve­chiul drum al Focşanilor.

Sunt marcate şi nominalizate străzile: Armoniei; Aurora; Banului (Bis­tri­ţei) cu menționarea Bisericii Banu şi Secţiei de Pompieri; Bâsca, Brebeneilor, Că­lăraşi (în 1925 se numea strada Săgeţei), Cătunului (între Şoseaua Urziceni, prin spatele gării până la linia CFR); Cândescu; Cercuită (între Dreaptă şi Crinului); Ciolanu (între strada Dreaptă şi Calea Transilvaniei); Cometului (între Armoniei şi Mihai Bravu); Coloniilor (între Calea Dorobanţilor şi strada Primăverii); Columbelor (între strada Sf. Nicolae şi Calea Dorobanţilor);  Corbului; Covaci (între Calea Dumbravei, azi Democraţiei şi strada Curbă); Clemenţei, Crinului, Credinţei (între străzile Banului, actualmente Bistriţei şi Cle­menţei, dispărută ca urmare a construirii blocurilor de locuinţe de lângă Biserica Greci); Culturei (între Calea Dobrogei şi Calea Dorobanţilor);  Curbă (din Calea Dumbravei, azi Democraţiei până în strada Zânelor); Curcanilor (Pompiliu Ştefu, azi Dr. Constantin Angelescu); Cuza Vodă (Crizan­temelor, din 25 iulie 1930, Constantin C. Iarca); Doamna Neaga (Ostrovului); Dimineţei, Drăgăicei (între strada Viitor şi Pasului, azi Patriei, intersectând strada Zimbrului); b-dul Elisabeta Doamna (bd-ul Gării); Ega­li­tăţii (între străzile Gârlaşi şi Dimineţei); Emancipată (între Calea Transilvaniei şi strada Penteleu, în prelungirea străzii Răteşti (Popa Tun); Episcopiei (Sf. Sava Gotul, în prezent 12 Aprilie 372); Eternităţii (de la intrarea în Cimitirul „Dumbrava”, inaugurat la 20 octombrie 1872, până în bd-ul Unirii, adică parte din strada N.Titulescu şi  strada Patriei); Filantro­piei; Florilor (din Calea Dorobanţilor spre domeniul Marghiloman); Fluturi (în prelungirea străzii Min­cu­leasa spre strada Viitorului (bd-ul Republicii); Fundătura Gârlei (din Calea Dobrogei); Fur­tunei (Fortunei); Gârlaşi (din  Calea Doroban­ţilor peste Iazul Morilor); Gârlei (între Calea Dobrogei (Alexandru Marghilo­man), peste Iazul Morilor, până la Biserica Broşteni); Gârliţei (un tronson al viitorului bulevard I.C.Brătianu, actualmente Nicolae Bălcescu), între Calea Unirei şi strada Smârdan (în apropiere trecea şanţul cu apă, de unde şi numele străzii, şanţ ce pornea din Iazul Morilor, inter­secta Calea Dumbravei, în apropiere de strada Dreaptă, apoi strada Smârdan, Calea Unirei, străzile Episcopiei, Orăşanu, Dobrogei şi se vărsa tot în Iazul Morilor); Grădinarilor (între străzile Dimineţii şi Coloniilor); Griviţei; Heleşteului (Horticolei, între Calea Dobrogei şi Calea Dorobanţilor, intersectând strada Luminei şi şanţul cu apă ce trecea pe domeniul Marghi­loman); Independenţei (Tudor Vladimirescu, azi G. Em. Palade); Istriţei (între strada Ciolanul şi Calea Transilvaniei); Înfundată (Fundătura Daliei); Libertăţii; Luminei (între Calea Dorobanţilor şi strada Heleşteului); Lunei (în continuarea străzii Brebeneilor până în strada Carol I, actualmente Indepen­denţei); Leului (între Calea Dobrogei şi Calea Dorobanţilor, la intersecţia cu strada Sf. Nicolae), Mihai Bravu (Bucegi), Minculeasa (actualmente strada Li­ber­tăţii, începând de la strada Plevnei spre b-dul Republicii); Malul Gârlei (între străzile Gârlaşi şi Viitorul, în paralel cu Iazul Morilor); Nifon (tronson al actualei străzi Col. Ion Buzoianu, între Calea Unirei şi strada Călăraşi, numită apoi Săgeţei); Oilor, în prezent Nae Stănescu (din dreptul gării până la intersecţia cu strada Mică, actualmente Gr. Constantinescu-Monteoru); Orăşanu (tronson al actualei străzi Bistriţei, între strada Târgului şi Calea Unirei); Pandurului (Panduri), între strada Vânători, primul tronson al străzii Col. Ion Buzoianu şi Calea Unirei, intersectând strada Găvanului; Pasului (Patriei), în prelungirea străzii Eternităţii până în strada Vulcanului (Vulcani); Penteleu (între strada Furtunei şi Calea Unirei, intersectând strada Emancipată care se prelungea cu strada Răteşti, actualmente Popa Tun); Piaţa Daciei (la intersecţia Căii Unirei, strada Carol I (Independenţei), Independenţei (George Emil Palade), Târgului (Cuza Vodă) şi Banului (Bistriţei); Plevnei, Primăverii (între Calea Dorobanţilor şi Iazul Morilor, cu marcarea Bisericii Gârlaşi); Sabinelor (între Calea Dorobanţilor şi strada Primăverii); Salvării (între Plevnei şi Triumfului); Săgeţei (între strada Viitor, actualmente bd-ul 1 Decembrie 1918 şi strada Plevnei); Sculpturei, Siriului (între străzile Coloniilor şi Gârlaşi); Sf. Arhangheli (Lt. Constantin Godeanu); Sf. Nicolae (între Calea Dobrogei şi strada Culturei, având marcată Biserica Sf. Nicolae, în prezent strada Baladei, delimitată de  străzile Sporturilor și Columbelor); Smârdan (între Calea Unirei şi Calea Dumbravei, pe lângă viitorul Palat de Justiţie, intersectând strada Gârliţei şi şanţul cu apă); Soarelui (între strada Victoriei şi Calea Dobrogei); Ştefan cel Mare (tronson al actualei străzi Războieni, între străzile Nifon, actualmente Col. Ion Buzoianu şi Păcii); Raionului (Spiru Haret; intersecta străzile Ciucurette, Ciochinescu, Eternităţii, actualmente Patriei şi Bâsca); Răteşti (Popa Tun); Taurului (între străzile Fluturi şi Decebal); Tăbăcarilor (Tăbăcari, între strada Dobrogei şi Iazul Morilor); Târgului, din 25 iulie 1930, Cuza Vodă; intersecta străzile Credinţei, Clemenţei şi Griviţei; Tipograful (între Calea Transilvaniei şi Calea Unirei); Triumfului; Tunelului, în prezent Constantin Giurescu (paralel cu Doamna Neaga, cu intrare din strada Carol I, actualmente Independenţei);  Umbrei (între străzile Sf. Nicolae şi Luminei);  Vânătorului (tronson al actualei străzi Col. Ion Buzoianu); Venerei (între strada Lunei şi Calea Unirei); Verei, Victoriei; Viitoru (tronsonul numit astăzi bd-ul 1 Decembrie 1918, între strada Carol I, actualmente Independenţei şi bd-ul Elisabeta Doamna, azi Gării, intersectând strada Drăgăicei); Vul­ca­ni­lor (Vulcani); Vulturului; Zânelor (între Calea Dum­bra­vei, actualmente Demo­craţiei şi Calea Unirei); Zimbrului (între străzile Dră­găicei şi Pasului, actualmente Patriei), 77 străzi, la care se adaugă opt din cătunul Poşta şi alte nouă marcate, dar nenominalizate.

Harta oraşului, întocmită în 1890 de către Basil Iorgulescu, consem­nea­ză urmă­toa­rele căi de comunicaţie: Calea Naţională Bucureşti-Buzău şi calea ferată Bucureşti-Mă­ră­şeşti; Calea judeţeană Frontieră, spre Nehoiaşu; Calea judeţeană Pleşcoi; Calea naţională Foc­şani; drumul vechi spre Focşani; Calea judeţeană Scurteşti, Calea judeţeană şi calea ferată spre Brăila; Calea vicinală Ţinteşti şi Calea judeţeană Urziceni.

„Sovietizarea” a atins și numele străzilor

După  anul 1945, în contextul în care autoritățile au aplicat „sovietizarea” și la nivelul infrastructurii stradale, începând cu anul 1948 și până în anul 1962, unele piețe, bulevarde și străzi au purtat nume ale „părinților” comunismului, ori împrumutate din istoria și cultura sovietică, dar și ale unor fruntași ai mișcării comuniste și muncitorești din alte țări: B-dele V.I. Lenin, Friederich Engels, aflate pe traseul dintre Unirii și Gara Buzău, B-ul I.V. Stalin, numit apoi Republicii, strada Karl Marx (în prezent Spiru Haret), Passionaria (numele conspirativ al secretarului general al Partdului Comunist Spaniol, Dolores Ibárruri), devenită apoi 23 August, iar după 1990, Nicolae Titulescu, Piața Dacia se numea Piața I.V. Stalin, părculețul din fața Colegiului Național „B.P. Hasdeu” s-a numit Maxim Gorki, apoi Tineretului, în prezent „B.P. Hasdeu”, altă stradă s-a numit Vladimir Maiakovski  (Pinului), existând și o fundătură numită astfel, din anul 1962, Piersicului; V.M. Molotov, din 1962 Mioriței; Zoia Kosmodemianskaia (Căpșunelor), Niko­lai Ostrovski (Parâng); M.V. Lomonosov (Vișinului), iar piața din fața gării s-a numit Piața Roșie.

Cele mai multe dintre aceste nume au fost eliminate în 1962, în cadrul noului proiect de siste­matizare. Deoarece noile autorități administrative și politice ale orașului considerau că vechile denumiri ale unor străzi nu se justificau, au schimbat „cu nume de eroi ai clasei muncitoare”, denumirea a 125 străzi „ale căror nume contrariază ac­tual­mente sentimentele poporului nostru de muncitori şi ţărani” şi care „sfidează orice principii sau sentimente democratice”. Unele dintre acestea purtau nume de revolu­ţionari paşoptişti sau ale altor personalităţi care, deşi nu aveau nicio tangenţă cu „vechiul regim”, totuși membrii comisiei au hotărât schim­barea, deoarece nu aveau cunoştinţe despre via­ţa şi activitatea lor.

Noi cartiere au fost perimetrate în 1923-1924 şi împărţite în loturi cu aceeaşi suprafaţă – Regele Ferdinand (N. Titulescu, fost 23 August), Mihai Vitea­zul şi Zăgănescu (în partea de nord-vest), cu care au fost împroprietăriţi, în primul cartier invalizii şi demobilizaţii din Primul Război Mondial, şi familiile de ceferişti, în cel de-al doilea, alte locuri fiind vândute mai târziu. Au mai fost atribuite locuri de casă în cartierele Mache Precupescu (Sindicatul Proprie­tari­lor), Principele Carol şi Mărăşti. De asemenea, au fost parcelate terenuri pe un spaţiu cuprins între Cartierul Mihai Viteazul şi Bulevardul Independenţei.

Noile planuri de sistematizare de după 1968, când Buzăul a primit statutul de muni­cipiu, au implementat soluţii care au avut ca efect apariţia noilor cartiere de locuinţe, a unor întreprinderi gigant ce l-au transformat într-o citadelă urbană  şi industrială care se va aglomera cu angajaţii platformei industriale realizate pe locul fostelor depozite de muniţii de la Saturn, iar în primii ani ai noului mileniu, în partea de nord a localității a apărut complexul rezidențial „Orizont”. În contextul acestor schimbări, s-au modificat parțial, atât topografia cât și toponimia orașului: pe lângă noile străzi trasate, chiar și unele dintre cele „istorice” au primit nume noi, ale unor personalități născute în zona Buzăului sau care au legătură cu trecutul istoric sau cultural al acestei zone.