„Primăvara poeților”, o manifestare culturală marca Biblioteca Județeană „Vasile Voiculescu”, singura din an poate care reușește să aducă laolaltă scriitorii din tot județul, a trecut, și nu oricum, pentru că, parafrazând un vers al poetei Ramona Muller, hainele creatorilor de literatură le poartă destinul cu eticheta la vedere. De aceea, nu întâmplător, cuvântul de deschidere a fost dat de directorul Bibliotecii Județene, Sorin Burlacu, scriitorului buzoian Titi Damian, decanul de vârstă al întâlnirii.
Titi Damian traversează o perioadă de intensă activitate creatoare. A povestit cum a descoperit cinci scriitori care provin din Muscenul Cărămănești, un sat acum cu 20-30 de familii, pe care i-a ajutat să-și publice scrierile. „M-am gândit să risc și să le citesc producțiile și am constatat că merită să fie publicate și, în felul acesta, le-am publicat și am scos și o antologie cu ele”, spune Titi Damian. Acesta a fost premiat recent de Uniunea Scriitorilor pentru cartea „Damian Stănoiu”, care a necesitat o muncă titanică, de câțiva ani – după cum a mărturisit chiar autorul -, de aşteptat, de altfel, la un astfel de cercetător pasionat, el însuşi un romancier cu nerecunoscute merite. Este vorba de un volum în care se regăsesc mai multe teme de cercetare, viaţa şi opera unui „prozator la mănăstire”, un portret cât se poate de argumentat al acestui „prozator de prestigiu al literaturii române, Damian Stănoiu. „Este o carte de vreo 500 de pagini, format academic, format A4, o muncă de patru ani de zile; este vorba de un călugăr scriitor de la Căldărușani căruia i-am luat urma acum 50 de ani, pentru că l-am avut la lucrarea de licență. Era o lucrare făcută de un student, de 70-80 de pagini. Am redescoperit toate fișele pe care le folosisem atunci și mă muncise bine profesoara Elena Zaharia Filipașcu. Soția mi le-a păstrat, cu ce a scris el, și ce s-a scris în rezumate și ce s-a scris despre el, în perioada interbelică, în ziare și reviste. După patru ani, am scos-o la Editgraph și am trimis-o la secția de critică, de istorie literară, eseistică. Am apărut și în «Luceafărul», pe site-ul Uniunii Scriitorilor și în România literară; mi-au dat și diplomă și bani. Nu mulți. Am introdus în calculator un milion și șase sute de semne”, a povestit Titi Damian.
Biblioteca fără autori nu este bibliotecă…
… iar acesta este și motivul pentru care directorul instituției, Sorin Burlacu, le-a adresat tuturor scriitorilor prezenți – nu puțini, și îi amintim aici pe: Mihaela Boboc, Tudor Cicu, Mihai Macovei, Ramona Muller, Roxelana Radu, Dumitru Pană, Titi Damian, Viorel Dodan, Nicolae Tăicuțu, Stan Brebenel, Laurențiu Belizan, Stelian Grigore, Călin Sorin de la Centrul de Cultură „Florica Cristoforeanu”, Elena Radu, Vasile Ghinea, Gina Zaharia, Dan Dinu -, invitația de a organiza lansarea volumelor lor, pe care le-au scris în ultima vreme și nu le-au putut prezenta în pandemie: „Am zis să ne vedem, să ne spuneți ce cărți ați mai realizat, și nu ați putut să le lansați, și, dacă doriți, să o facem într-un mod oficial la Biblioteca Județeană”.
Poeții în cer și pe pământ. Caietele de la Țintești „merg” mai departe
„Primăvara poeților”, denumită în acest an „Primăvara revenirii la poezie și proză”, a fost un eveniment despre poezie și despre poeți, după cum îi este și numele, dar anul acesta manifestarea a fost și despre alte genuri de scrieri, având în vedere că pandemia a redus considerabil numărul volumelor publicate, literatura, transpunerea în cuvinte a şuvoiului vieţii fiind o reflectare a restricțiilor pe care oamenii condeiului le-au întâmpinat. Dar, mai mult decât atât, după doi ani de distanțare socială, evenimentul a fost, poate, mai mult despre oamenii care scriu literatura Buzăului. Și nu în ultimul rând, a avut o încărcătură emoțională deosebită, deoarece evenimentul s-a petrecut la câteva zile de la trecerea în eternitate a poetului și jurnalistului Nistor Tănăsescu, părintele „Caietelor de la Țintești”, care întregește într-un mod trist pentru noi, muritorii de rând, lista buzoienilor care scriu acum cu îngerii.
De altfel, întâlnirea scriitorilor buzoieni a început cu un moment de reculegere în memoria colegilor de condei prea curând trecuți în eternitate, foarte mulți în ultimii doi ani, ale căror nume au fost rostite de directorul Bibliotecii Județene, Sorin Burlacu: Nistor Tănăsescu (12 martie 2022), Lucian Mănăilescu (4 noiembrie 2020), Ovidiu Cameliu Petrescu (28 noiembrie 2021), Emil Niculescu (10 august 2021), Ion Gheorghe (12 august 2021), Marin Ifrim (14 martie 2019), Gheorghe Iova (29 iunie 2019), Nicolae Iacob (7 noiembrie 2021), Ion Roșioru (12 noiembrie 2021). Scriitorul și jurnalistul Dan Dinu a considerat momentul respectiv ca fiind „o strigare de catalog a celor care au mai rămas în lumea literară. Aș zice mai mult de atât , a fost ca o strigare de catalog a celor care au mai rămas. În același timp, a fost ca o strigare la care să ne regăsim ceea ce am cam pierdut, bucuria, simțul umorului, atât cât poate el să ne ajute să trecem mai ușor, simțul măsurii și, în același timp, și să ne uităm unul la celălalt și să prețuim frumusețea și ce creează emoția”. El a recitat pentru colegi o poezie, „Cenușă și lacrimi în cele patru zări”, pe care o scrisese în acea dimineață, și care va face parte dintr-un viitor volum al său.
Au fost prezenți la întâlnire, și în calitate de reprezentanți ai „Caietelor de la Țintești”, oameni care i-au stat alături de la bun început lui Nistor pentru realizarea lor, scriitorii Stelian Grigore și Roxelana Radu; ei au vorbit despre dispariția lui, despre această pierdere a unui prieten, dar și a unui om cu greutate în viața literară buzoiană, și au dat asigurări că vor duce mai departe această lucrare de prestigiu din literatura națională.
În aceeași notă, cu glasul gâtuit de emoție, poetul Dumitru Pană abia a putut să spună câteva cuvinte despre o antologie de poezie pe care a scos-o la începutul pandemiei, care a marcat împlinirea frumoasei vârste de 60 de ani, pentru că la selecție a contribuit foarte mult Nistor Tănăsescu. „S-a născut în pragul acestei perioade de pandemie. O selecție la care a contribuit mult și Nistor Tănăsescu. El mi-a lucrat-o, mi-a finalizat-o, mi-a bibilit-o. Este o carte care nu trebuia să apară, pentru că are niște premoniții. Dacă știam antologam alte texte”, a mărturisit Dumitru Pană.
Doamnele poeziei buzoiene au avut ce povesti
Despre volume publicate sau care au stat la sertar în perioada pandemiei și vor vedea lumina tiparului în perioada următoare au vorbit și doamnele poeziei buzoiene aflate în sală: Mihaela Roxana Boboc, Elena Radu, Gina Zaharia și Ramona Müller.
Mihaela Roxana Boboc, din noianul de poezie frumoasă, a recitat „Poemul bun” din volumul „Iubește-l, Anya”, apărut la editura „Neuma”, căruia nu i-a făcut lansarea din cauza pandemiei. Cartea însă a fost bine primită, ea fiind apreciată cu premiul III la Concursul Național de Literatură „Alexandru Macedonski”, anul trecut, în octombrie.
O altă doamnă a poeziei buzoiene, Gina Zaharia a prezentat în fața colegilor trei volume de poezie, proză scurtă și… „Povestiri pentru Ilinca”. „Cea mai recentă carte este <Povești pentru Ilinca>. Este o carte de povești. Jumătate dintre ele au fost scrise pentru fiul meu când se afla la vârsta poveștilor. Le făceam pe loc. Când le repetam îmi atrăgea atenția că nu e așa finalul, că nu este așa acțiunea. M-am hotărât să le scriu. Unele au rămas, sunt aici, iar celelalte sunt scrise pentru Ilinca, fiica lui. Această carte a apărut cu sprijinul Primăriei Buzău și într-un program au fost donații de Crăciun pentru copiii defavorizați”, a spus scriitoarea.
Ramona Muller continuă, așa cum ne-a obișnuit, șirul lucrurilor frumoase. Se pregătește pentru o altă etapă a vieții, când va deveni soacră, dar asta nu o împiedică să scrie cu același aplomb. Ea povestește că pregătește „o antologie în franceză și în germană cu poezii dragi sufletului”, și mai are în lucru o nouă carte de poezie, probabil și un alt jurnal de călătorie. „Sunt alături de colega mea Ana Nedelcu, o tânără traducătoare de cărți, învățătoare, coordonatoare a Cenaclului Literar <Ion Luca Caragiale>, care a avut doar o singură femeie în funcția de președinte, lucru care ne onorează pe noi două. Am vorbit cu colectivul de redacție al revistei <Literadura>, chiar și cu domnul Horia Gârbea și am propus undeva o întâlnire Ploiești – Buzău pe care sperăm să o putem organiza în viitorul cât mai apropiat”, a mai spus Ramona Muller. În finalul intervenției sale i-a delectat pe confrații de condei cu o profundă poezie intitulată „Hainele ne poartă destinul”.
Scriitorii râmniceni au lucrat intens și în pandemie
Și scriitorul Nicolae Tăicuțu este aproape gata cu un nou volum. „Despre mine, poetul, pot să vă spun că, pentru anul acesta, 95 la sută e gata un volum. În urmă cu un an am mai scos unul, <Balansoar>, și împreună cu domnul Stan Brebenel ne străduim să facem o lansare. Poate după Paști. Domnul Brebenel are două antologii. Și eu tot două antologii am, ale poeziei mele, în regie proprie, <Câmpia ca sentiment> și <Interior cu lumină aparentă>. Două antologii care îmi dau posibilitatea să aduc în discuție pe cei 65 de prieteni scriitori, mai puțin scriitori și colegi de serviciu, care au scris despre cărțile mele. Am făcut pentru mine, am scos un volum cu cronici la primele 16 cărți, aproape toate care au apărut”, a spus Nicolae Tăicuțu.
Din comuna Ziduri, de unde este acesta, mai sunt încă patru scriitori. „Doi s-au dus dincolo. E vorba de Mihai Preda și Ioan Stanciu. Trei mai viețuim. Pe lângă mine, două doamne, Rodica Dascălu, căsătorită în Bacău și Aura Crăițaru, fostă Horhocea”, a spus scriitorul râmnicean. El a anunțat și cel de-al 15 an de viață al revistei „Spații Culturale”. „A intrat în al 15-lea an de apariție, sub o nouă formă. Nu mai depinde de Consiliul Local, ci de buzunarul nostru. Cred că arată bine. Din păcate a trebuit să reducem tirajul”, a adăugat poetul.
Și totuși există critică literară…
Întâlnirea scriitorilor nu a fost numai una a poeziei, ci și al subiectelor fierbinți. Unul dintre acesta a fost atins de Nicolae Tăicuțu care spunea, într-un fel personal, că nu ar mai exista critică literară și că nu se mai scrie pe marginea operelor literare ale autorilor consacrați. Un răspuns la acest subiect l-a dat Stan Brebenel, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – filiala Buzău: „Lucian Mănăilescu spunea că se scrie enorm de mult și enorm de prost. Acum cine are bani se duce la orice editură și scoate o carte pe care el o consideră genială. Din acel moment nu te mai înțelegi cu acel autor. Nu mai există lector de carte. Asta nu înseamnă că unii dintre cei care publică nu au anumite valori. Problema este că trebuie să se confrunte cumva și cu revistele literare, pentru că fără a intra în atenția unor oameni de valoare care conduc reviste de calibru, nu poți să te consideri nici măcar autor. Eu cred că întâlnirile ca aceasta de astăzi și cele care vor urma dacă vor continua în același spirit vor duce la o mai corectă înțelegere a ceea ce înseamnă literatura în ziua de astăzi. E greșit să spunem <literatura Râmnicului> sau <literatura Buzăului>. Există o literatură și autori Aici sunt în sală oameni care scriu bine, unii dintre ei se pronunță și despre autorii unor cărți. Poate că avem oameni care scriu niște recenzii, niște cronici la cărțile care apar; nu neapărat asta ar însemna o critică în adevăratul sens al cuvântului, pentru că în ultimii ani nu au apărut lucrări de critică privind estetica critică și cronică. Sunt mai mult cronici de întâmpinare. Trebuie prezentate acele cărți, nu neapărat se ridică un piedestal sau un monument pentru autorul cărții. Eu spun aceste lucruri pentru cei care au venit pentru prima dată aici și au avut curajul să prezinte cărțile în fața noastră. Îi felicit și le urez succes”.
În ceea ce privește aparițiile sale editoriale, Stan Brebenel a povestit despre colaborarea sa cu OPINIA, poeziile publicate aici fiind cuprinse în patru volume antologice. Urmează și al cincilea, spune acesta, despre poeții boemi. „Este ultimul volum din <Șlefuitorii de cuvinte>. Mulțumiri, OPINIA!”, a spus Stan Brebenel.
