FOTO / Cum a câștigat „Eminescu” vizibilitate internațională prin proiectul dedicat geodiversității

Colegiul Național „Mihai Eminescu” s-a făcut cunoscut la nivel internațional prin proiectele sale. Unul dintre acestea este și cel prin care a sărbătorit Ziua Internațională a Geodiversității. „Avem vizibilitate mondială pentru că evenimentul nostru se află pe această platformă (n.r., dedicată Zilei Internaționale a Geodiversității)”, spune profesoara Daniela Albu, care nu se află la primul eveniment în care le prezintă eminescienilor importanța geodiversității pentru dezvoltarea durabilă, pentru conservarea patrimoniului natural, precum și importanța gestionării durabile a georesurselor și a patrimoniului geografic, în beneficiul societății și ecosistemelor.

„Noi am aflat despre celebrarea acestei zile – Ziua Internațională a Geodiversității -, de la  Cristina Partal, din cadrul Consiliul Județean Buzău, în urmă cu doi ani, când ne-a invitat să creăm împreună un eveniment. Ne-a plăcut foarte mult evenimentul și de atunci îl tot recreăm de fiecare dată. Anul acesta evenimentul pe care îl dedicăm Zilei Internaționale a Geodiversității are ca  titlu <Conservarea trecutului susțnerea viitorului> și avem ca invitați mai mulți specialiști: Cristina Partal, consilier la Direcția Juridică și Administrație Publică Locală a Consiliului Județean, Anca Stâlpeanu, absolventă a Colegiului Național <Mihai Eminescu> și fost profesor la Colegiul <Mihai Eminescu>, mentorul meu de suflet, în prezent, consilier superior la Direcția de Dezvoltare Regională, la Serviciul management proiectelor din cadrul Consiliului Județean; de asemenea, mai avem alături de noi și alți eminescieni; este vorba despre Valentin Dragu, consilier local și membru în consiliul de administrație, și pe Sebastian Badea, care  a urmat Facultatea de Geografie din cadrul Universității din București, în prezent consilier serviciul de turism al Consiliului Județean”, spune Albu.

La sărbătorirea zilei au contribuit și Mihnea Voicu, Claudia Scânteie, Alexandru Plăpumaru, Daria Croitoru Amelie Tudorache,  elevi  eminescieni care au realizat prezentări interesante despre obiective turistice și geografice din Geoparcul Ținutul Buzăului, recunoscut sit UNESCO.

„Din partea școlii”, spune profesoara Daniela Albu, „împreună cu colegele mele din catedra de Geografie am pregătit cu elevii din clasa a IX-a J și a X-a D o prezentare a câtorva dintre oboectivele de importanță geologică și geomorfologică, de relief și de subtrrat geologic ale județului nostru. Noi avem un județ ca un laborator viu geologic și geomorfologic. Vom explica și de ce s-a ales o zi pentru geodiversitate și ce însemană geodiversitate pentru că dorim să tragem un semnal de alarmă în cadrul evenimentului în care să spunem: atenție, sunt și spații protejate! Să nu le afectăm și nici să nu uităm de ele pentru că, pe de o parte, includ toate rocile și mineralele care sunt și resurse pentru noi, oamenii, iar pe de altă parte pentru că scoarța terestră care le include este suportul mediului în care noi trăim, a celui înconjurător, este filtru pentru ape subterane pe care noi le folosim ca ape potabile, suport pentru formarea solului fără de care noi nu am avea hrană, nu ar crește plante, și, în același timp și baza pentru peisajele care sunt vizitate de turiști și baza tuturor activităților noastre”.

Despre geodiversitate a  făcut o prezentare Anca Stâlpeanu, care a vorbit despre varietatea de roci, minerale, sedimente, procese, forme de relief, fosile și soluri găsite într-o anumită zonă. Aceasta  le-a oferit eminescienilor o multitudine de informații prin care a reușit să le explice faptul că geodiversitate înseamnă bogăție, exemplificâd din teritoriul buzoian diatomita existentă la Pătârlagele, sarea de la Mânzălești, nămolurile de la Balta Albă. Ideile au fost reluate sub o altă formă de Cristina Partal, printr-o prezentare interactivă prin care a explicat eminescienilor de ce  geodiversitatea este numită de specialiști „partenerul tăcut al biodiversității”, dar și despre importanța ei turistică și științifică, punând accent pe importanța Geoparcului UNESCO Ținutul Buzăului pentru cele 18 comunități pe care le include: Bisoca, Mânzășlești, Lopătari, Sărulești, Valea Slaciei , Vintilă Vodă, Beceni, Scorțoasa, Berca, Cănești, Chiliile, Brăiești, Odăile, Pârscov, Bozioru, Cozieni, Colți și Pănătău. „De ce UNESCO  a hotărât și aprobat ca un teritoriu de 18 comune din județul Buzău să devină teritoriu UNESCO?”, i-a întrebat Cristina Partal le eminescieni, încercând să le descopere răspunsul prin colaborare. Le-a povestit apoi că proiectul a început în 2008 și că acest proiect al Geoparcului Internațional UNESCO Ținutul Buzăului a fost finalizat în urma „unui proces de lungă durată de mare amploare, cu forțe pe mai multe planuri: cu resurse finanicare, eologice, umane, tehnologice; el este gestionat de Consiliul Județean Buzău, Univeristatea din București, care este responsabilă pentru partea de cercetare în cadrul UNESCO, Facultatea de Geologie și   Asocițiația Ținutul Buzăului  care realizează managementul oprerațional al acestui teritoriu cu peste 1.000 km pătrați și peste 40.000 de locuitori”.

Prezentarea Cristinei Partal a fost făcută astfel încât să răspundă elevilor de ce Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului este un teritoriu important pentru întreaga  lume nu doar pentru buzoieni. Ea a exemplificat faptul că geoparcul buzoian păstrează valori geologice, naturale și culturale deosebite, de valoare internațională, și că aici se dezvoltă activități de dezvoltare economică și socială, de protecție a mediului, educație, conservare a patrimoniului, cercetare, geoturism, implicare a comunității, cooperare și promovare la nivel național și internațional. În plus, prin statututul de Geoparc Internațional UNESCO, se asigură cadrul pentru promovarea internațională a zonei, dezvoltarea unor proiecte internaționale și nu în ultimul rând, formarea și implicarea tinerilor în cooperări și schimburi. „Sunt 213 teritorii vaste  cu această acreditare de teritorii UNESCO, în 48  de țări. Noi, Buzăul, avem unul dintre aceste teritorii  și face parte din marea familie a geoparcurilor UNESCO”, a mai spus Cristina Partal, care a enumerat și alte programe UNESCO. „Delta Dunării este unul dintre programele UNESCO pentru rezervațiile Biosferei. Cetatea Sighișoara, cetățile dacice Sarmisegetuza, mănăstirile din Moldova sunt cuprinse în al doilea program și fac parte din patrimoniul mondial; multe dintre aceste obioective ale României se află în patrimoniul mondial. Călușarii. Doina, cămașa tradițională românească, se află, de asemenea, în patrimoniul UNESCO. Un al treilea program al organizației UNESCO este programul geoparcurilor. Este un program tânăr. Abia în 2015 a fost adoptat de către UNESCO; astfel, geoparcurile sunt în acest moment la fel de importante pentru întreaga planetă așa cum sunt celelate desemnări UNESCO despre care vă povesteam și pe care unii dintre voi le-ați vizitat”, a explicat Cristina Partal, arătând și că toate comunitățile  aflate pe teritorii UNESCO se folosesc de acest statut: „Poate că le aduce mai multă bunăstare familiilor care trăiesc acolo, poate vin mai mulți turiști, poate sunt mai mulți copii care vizitează și nivelul de educație crește, poate sunt meșteri populari care cos și se duce meșteșugul mai departe, poate vin studenți din țări străine și învață despre ce se întâmplă la noi, la Buzău, deci  se face cercetare”.