FOTO / Cum ajung primarii țapi ispășitori ai infracțiunilor de mediu în lipsa unui master-plan pe deșeuri

Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu a dat publicității raportul de activitate pe primele nouă luni ale anului în curs. Un așa-zis record de eficiență este constatat la capitolul plângeri penale, înaintate parchetelor din jurisdicția instanțelor judecătorești, prin care s-a solicitat identificarea și tragerea la răspundere a autorilor, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de îngropare a deșeurilor. În perioada amintită, comisarii Gărzii de Mediu Buzău au formulat 17 plângeri penale, jumătate dintre acestea (nouă la număr), fiind îndreptate către primării din zonele rurale.

În acest moment, parchetele buzoiene au în lucru dosare penale în care calitatea de pârât este atribuită unităților administrativ-teritoriale (UAT) ca instituții publice, dar sunt șanse considerabile ca țapii ispășitori să fie chiar șefii administrațiilor publice respective, pe considerentul că nimic nu se poate întâmpla pe raza UAT fără știrea acestora. Conform legislațiilor în vigoare, fie că vorbim despre cele adoptate de Parlamentul României, fie că luăm în considerare recomandările Uniunii Europene, fapta de a îngropa gunoaiele și deșeurile reprezintă o infracțiune gravă. Din nefericire, încă la această oră, în România, instituțiile statului sunt preocupate (doar) să descopere neconformități și mai puțin să implementeze programe, inclusiv cu paternitate europeană, prin care să se dezvolte, pe orizontală, o infrastructură capabilă să asimileze un proces complet în care gunoaiele și deșeurile să parcurgă, fizic, un traseu care să garanteze și protecția mediului, dar și să proceseze materia primă la un grad care să elimine orice risc de contaminare.

La presiunea structurilor europene, care impun măsuri pecuniare drastice (penalități de sute de mii de euro/zi!) autoritățile române reacționează instinctual și aplică amenzi la nivelul structurilor primare (primării), singurii colectori de gunoaie menajere și deșeuri reciclabile de la populație. Amenzi de ordinul zecilor și chiar sutelor de miliarde de lei vechi produc găuri financiare în bugetele locale, care vor fi acoperite din taxele și impozitele cetățenilor.

Din punct de vedere moral, amenzile sunt îndreptate către comunități, dar cei care riscă să plătească „pe persoană fizică” sunt chiar primarii UAT respective! Dacă infracțiunile reclamate de comisarii de mediu sunt descoperite și imputate și unor administrații publice locale, aceasta se întâmplă sub imperiul unor presiuni de ordin financiar care depășesc, în multe cazuri, puterea unui buget local. Prețurile ce trebuie achitate lunar la depozitare, cheltuielile de personal și de întreținere tehnică, acolo unde sunt organizate servicii proprii de salubritate, sunt aproape de ordinul miliardelor vechi (lunar). Diversificarea paletei de servicii pentru colectările separate, pe tipuri de deșeuri, obligă tot comunitățile locale la cheltuieli pentru organizare, care măresc facturile lunare.

Legislația de mediu impune inclusiv autorităților, centrale sau județene, să-și asume implementarea de programe a căror finalitate să garanteze o protecție reală a mediului înconjurător. În acest moment, în județul Buzău doar un agent economic și-a asumat un program de colectare la standarde europene, fără a putea acoperi toate fracțiile de deșeuri. În schimb, politica de prețuri la baza de depozitare, care aparține agentului economic respectiv, pune presiune permanentă pe comunitățile din zonele rurale, unde se produce cea mai mare parte a deșeurilor.

Pe de altă parte, autoritățile județene sunt încă în faza de organizare, într-un (nou) master-plan județean pentru gestionarea durabilă a gunoiului menajer și colectarea selectivă a deșeurilor de orice tip. Programul județean prevede amenajarea a încă unei baze de depozitare, dar și construirea unui obiectiv industrial, unde deșeurile reciclabile să fie introduse într-un circuit de procesare, la capătul căruia materiile rezultate să fie nepoluante.