FOTO/VIDEO | Cartea care i-a adus sociologului Gheorghe Petcu titlul de membru al Academiei Teutone

În prag de mare sărbătoare a Creștinătății, în sâmbăta de dinaintea „Floriilor”,  Casa de Cultură „George Băiculescu” din Nehoiu a găzduit o mare sărbătoare literară la care a luat parte „o mică Românie”, dacă ținem cont că au fost în sală reprezentanți ai  Uniunii Scriitorilor din România, ai Bisericii Ortodoxe, ai Armatei, ai instituțiilor de cultură, ai Învățământului, ai Medicinei, cărora li s-au alăturat o mulțime de reprezentanți ai folclorului și tradițiilor românești, împreună cu localnici care au vrut să afle mai multe lucruri despre istoria comunității. Sărbătoarea literară a fost deopotrivă și o sărbătoare a nehoienilor  care au asistat la evenimentul de lansare al celui de-al 34-lea volum al sociologului Gheorghe Petcu, respectiv a lucrării „Nehoiu. Monografie (1223-2023)”.

Este prima lucrare de acest fel din istoria Nehoiului. Și pentru că apariția ei a marcat  800 de ani de când orașul Nehoiu a fost „botezat” cu acest nume de către cavalerii teutoni, printre invitații scriitorului s-a aflat în sală și Daniel Smuc, Suveran Mare Maestru al Ordinului Teuton al României. Respectând istoria și tradițiile cavalerești, Daniel Smuc l-a declarat pe autorul cărții, sociologul Gheorghe Petcu, membru de Onoare al Ordinului Teuton al României și membru al structurii Academia Teutonă.

Pentru a sublinia meritul de a fi consemnat într-o lucrare științifică, o adevărată enciclopedie a locului, cei 800 de ani care se împlinesc de la prima mențiune a localității Nehoiu, Gheorghe Petcu a primit și din partea Uniunii Scriitorilor din România – filiala de Sud-Est o diplomă de merit, care i-a fost înmânată de poeta Florina Zaharia, în calitate de președinte al filialei. Cu deosebită prețuire pentru scriitorul și sociologul Gheorghe Petcu, poeta Florina Zaharia i-a înmânat acestuia, pe lângă diplomă, și un frumos simbol al viitoarelor sale scrieri, o „pană a cărui vârf a fost atins de apele Dunării”. Poeta Florina Zaharia a spus:  „Parafrazez: Dumnezeu a zâmbit când a pus în penița și condeiul dumneavoastră dragostea de istorie și dragostea de literatură”.

Scriitorul Gheorghe Petcu a fost distins de preot prof. dr. Mihail Milea, membru al Uniunii Scriitorilor din România, cu un „Hrisov voievodal” pentru lansarea acestei monografii, „o lucrare de excepție, în stil academic”, cum a precizat acesta.

O monografie mare cât o prietenie

Lansarea volumului care vorbește despre Nehoiu sub toate aspectele comunității și care marchează  împlinirea a 800 de ani de când Cavalerii Teutoni au pus numele locului binecuvântat „NEHOIU”, a fost făcută de Gheorghe Petcu în prezența multor personalități, pentru că, spunea pr. prof. dr. Mihail Milea, mulți prieteni au dorit să fie prezenți la acest eveniment: „Cine este domnul Petcu? Uitați-vă în sală! Un proverb spune: ce prieteni ai tu, ca să-ți spun cine ești? Vă are prieteni pe dumneavoastră și chiar și pe premierul României, care nu a putut fi astăzi aici. Este un om care a știut, ca o albină, să culeagă ce este frumos din oameni, din locuri, din istorie. Lucrul acesta îl demonstreză cartea. Este o carte cu caracter enciclopedic, o carte captivantă”.

Povestea acestei cărți pornește tot de la o prietenie. Este vorba despre prietenia lui Gheorghe Petcu cu fostul parlamentar Petre Nicolae Posea. Acesta și prietenii săi au sponsorizat și au făcut posibilă apariția acestei cărți. Petre Nicolae Posea a povestit cum, prin 2004, când se afla în Parlamentul României, și-a dorit ca și Nehoiul să aibă o monografie și l-a rugat pe Gheorghe Petcu să îl ajute cu acest lucru. A revenit cu această rugăminte anul trecut și ea a fost concretizată pentru că, între timp, sociologul Gheorghe Petcu se documentase și adunase foarte mult material pentru această lucrare. Iată ce relatează Petre Nicolae Posea despre apariția acestei cărți: „Îl întreb: domnule Gheorghiță, ce ați făcut cu acel material? Îmi răspunde: «Am o grămadă de material». De ce nu acționați? «Îmi trebuie OK». Îl ai”.

Despre această prietenie care a condus la apariția acestei cărți a vorbit și autorul lucrării, care a oferit  câteva explicații despre cum a conceput această monografie. „Am pus în valoare opera lui Gusti și înainte și după ’89, m-am bătut pentru a scrie monografii cum trebuiesc scrise. Prietenia aceasta cu Petrică Nicolae Posea a făcut să apară această carte. Îi mulțumesc că a întârziat atât de mult și nu m-a solicitat, pentru că acum am strâns atât de multe date. Această întârziere a fost cu mare folos. Nu aș fi făcut-o atât de completă ca astăzi. Am vrut să răspund în carte la câteva întrebări: ce reprezintă Nehoiu? Am spus: drumul lui Mihai Viteazu, drumul Doamnei Neaga, lucruri excepținale despre Siriu (…) Reperele la Nehoiu: IFET Nehoiu, cea mai mare fabrică din România și din Su-Estul Europei  în 1908. Calea ferată 1908-1909, Nehoiașu-Buzău, «Țuicarul», 74 de kilometri, D.D. Maican. A sesizat publicistul și scriitorul Bacalbașa cum a cumpărat acești Munți ai Buzăului, 24.000 de hectare, și în toată țara 100.000, cu sprijinul oamenilor politici… Până la lucrurile cum ar fi cele despre Maria Tănase. Atunci când a fost observată de serviciile naziste pentru că ea  cochetează cu serviciile anglo-americane; a fost ascunsă în această zonă, Nehoiu, Nehoiașu, unde viitorul soț, Sachelarie, avea o făbricuță de cherestea. A ascuns-o pentru a nu fi omorâtă”, a povestit scriitorul Gheorghe Petcu.

Câteva considerații pe marginea lucrării, formulate de invitații autorului

Au vorbit nehoienilor despre această lucrare și despre importanța ei și alte personalități precum gen. (r.) Petrică Lucian Foca, doi foști directori ai Muzeului Județean, prof. dr. Doina Ciobanu și prof. dr. Marius Constantinescu. Cei din urmă au subliniat faptul că istoria se face pe documente și că acestea au fost cercetate cu atenție de scriitorul Gheorghe Petcu, care realizează în premieră legături între evenimente și oferă explicații pertinente astfel încât, spune prof. dr. Doina Ciobanu,  „să ajute cititorul să înțeleagă cât mai clar și cât mai mult din lucrarea respectivă și să-și iubească meleagurile pe care trăiește”.

Prof dr. Doina Ciobanu a prezentat în linii mari despre structura lucrării: „Realizarea unei cronologii este foarte greu de făcut. Lucrarea începe cu prima atestare arheologică a spațiului în care locuiți dumneavoastră, zona de Nord a județului Buzău. Este atestată încă din Epoca târzie a pietrei, și aici adună date din cercetările arheologice și testrările arheologice care s-au făcut (…) Domnul Petcu explică și justifică de unde a luat datele. Și ne prezintă texte cu mici comentarii referitoare la tot ce ne-a spus în cronologia în partea introductivă a lucrării. Găsiți aici de la texte istorice până la liste cu personalități din toate categoriile: poeți, scriitori, artiști, pictori, listele – cum a spus domnul general Foca -, cu toți eroii neamului care s-au jertfit pe aceste meleaguri, listele complete cu monumentele din spațiul Nehoiu. Vorbește pornind de la Nehoiu cu toată întinderea spațiului de-a lungul istoriei și cu evoluția administrativ teritorială. Găsiți legende: a Buzăului, a mărțișorului, a bradului, cântece de deochi, de la deochi pentru bube dulci la deochi  de adormit copilul. Toată cartea radiază de la dragostea și iubirea domnului Petcu pentru aceste meleaguri și pentru Buzău în general și dovedește generozitatea dumnealui de a oferi o frumusețe pentru mintea și sufletul cititorilor”. Prof. dr. Doina Ciobanu răspunde și la unele întrebări pe care le pune pentru a explica mai bine intențiile autorului și importanța unor texte ce se găsesc în carte. „De ce era atât de important spațiul acesta și de ce a apărut aici o Episcopie?, este una dintre întrebările la care a oferit și răspuns. A mai punctat și alte aspecte precum cel legat de prezența cavalerilor teutoni care au dat numele de Nehoiu. A doua atestare a acestui spațiu ar fi geogafică, referitoare la cavalerii teutoni, care așezați în Țara Bârsei, pentru a ocroti și apăra trecătorile Carpaților în fața populațiilor migratoare care veneau dinspre Asia Centrală, au trecut și au încercat să treacă peste munți prin Pasul Buzăului și se pare că aici au întâmpinat o rezistență și ar fi dat acest nume de Nehoiu (Muntele de Zăpadă). O altă atestare documentară datează din 1625 și alta din 1549 referitoare la morile de pe Buzău și la așezarea moșiilor Episcopiei Buzăului care fusese înființată în 1500, numărându-se între cele două episcopii ale Țării Românești, ea administrând partea de Est a Țării Românești în momentul respectiv”.

La cele relatate de prof. dr. Doina Ciobanu s-a adăugat prezentarea gen. (r.) Lucian Foca, care a vorbit despre listele cu eroi: „Regăsesc în această lucrare listele complete ale eroilor care au luptat în Războiul de independență, în Primul și al Doilea Război Mondial și la Revoluția din Decembrie 1989”, a spus acesta și a dat citire unui fragment care vorbea despre cum erau văzuți în lume și cum a rămas consemnat eroismul lor.

La rândul său, Nicolae Bacalbașa, medic anestezist-reanimator, scriitor și om politic din România, a apreciat acest eveniment literar deosebit la care localnicii au venit din dorința de a se informa și a apreciat explicațiile oferite de prof. dr. Doina Ciobanu, privitoare la Munții de sare ai Buzăului care îi oferă explicații  legate de transhumanță. La acestea s-au adăugat și alte aprecieri față de acest eveniment cultural unic în peisajul național prin dorința de afirmare a valorilor naționale.

Evenimentul a fost continuat cu un frumos moment artistic la care și-au dat concursul o mulțime de interpeți care fac cinste Buzăului, în frunte cu profesorul Constantin Ungureanu care a și prezentat spectacolul. Și îi amintim aici pe interpreții Claudia Colniceanu, Titu Vânătoru, Mugurel Grama, Laura Constantin, micuțele artiste Maia și Teia Borovină, solistele Ansamblului „Mugurașii Pătârlagelui”. De asemenea, au cântat remarcabil Constantin Ungureanu cu trupa sa „Nemuritorii” și apoi împreună cu Titu Vânătoru cu care a compus o piesă în care povestesc despre aceste meleaguri și în care amintesc de simboluri ale zonei, barajul, codrii, despre portul popular și despre Benone Sinulescu. Au mai fost pe scenă cele trei fete ale trupei „Chihlimbar”, Mariana Birică și un solist din comunitatea de români din Anglia, Viorel Popovici.