FOTO | Beganu acuză un fost subordonat că i-a ,,fabricat” probe împreună cu procurorii DNA în dosarul retrocedării de la Gura Teghii

Fostul prefect al județului Buzău, Paul Beganu, condamnat în prima instanță la 9 ani și 8 luni de închisoare cu executare, pentru că ar fi primit drept mită suma de 1.000.000 euro pentru urgentarea emiterii titlului de proprietate pentru 5.000 de hectare de pădure la Gura Teghii și punerea în posesie a omului de afaceri Gheorghe Ceteraș, a făcut plângere la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Beganu îi acuză pe cei care l-au anchetat și trimis în judecată, dând de înțeles că dosarul din cauza căruia a stat în arest mai multe luni este unul ,,fabricat” și cu aportul unuia dintre ceilalți inculpați care, întâmplarea face, să fi fost condamnat tot cu executare la instanța de fond.

Vizați de plângerea făcută de Beganu la mult – contestata secție care-i cercetează pe magistrați acuzați de abuzuri sunt procurorii Lucian Onea, fost șef al DNA Ploiești, și Cerasela Răileanu, procurorul de caz, dar și ofițeri de poliție judiciară, precum și fostul jurist al Prefecturii și fost șef Serviciu Legalitate în cadrul instituției, Ștefan Feraru, cel care, de altfel, ar fi recunoscut întreaga schemă pusă la cale pentru împroprietărirea lui Ceteraș și care ar fi cerut judecarea sa cu celeritate.

Plângerea are ca obiect constituirea de grup infracțional organizat, cercetare a­buzivă, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual, uz de fals și compromiterea intereselor justiției. Paul Beganu îl acuză pe Onea, dar și pe alții, că au produs, au ticluit și au interpretat și denaturat probele în sensul trimiterii sale în judecată, deși ar fi cunoscut că nu se face vinovat de comiterea respectivelor fapte. În plângerea penală, fostul prefect susține că Lucian Onea ar fi încercat să-l determine să formuleze denunțuri, sugerându-i că ar fi de preferat să fie ,,ceva de București”, adică o persoană cu funcție înaltă: ,,Răspunzând procurorului șef că nu am detalii sau alte date pe care să se întemeieze un posibil denunt în acest dosar, mi s-a sugerat că pot face alt denunt, de preferat ceva pe București”. 

Paul Beganu mai acuză și modalitatea în care parchetul a ,,probat” că ar fi luat mită, fiind condamnat pe declarația unui singur martor protejat: ,,Acest martor protejat este singura persoană de la care parchetul a preluat informația că eu am primit mită și care a dat două declarații pe timpul urmăririi penale fără ca eu sau apăratorul meu să avem posibilitatea de a-i adresa întrebări”, scrie luju.ro.

,,Ceva de la București”

,,În instrumentarea dosarului penal nr. 3/P/2013 al DNA – Serviciul Teritorial Ploiești, persoanele împotriva cărora formulez prezenta plângere, împreună cât și separat, au produs, au ticluit și au interpretat denaturat probele în sensul trimiterii mele în judecată deși cunoșteau că nu mă fac vinovat de comiterea respectivelor fapte. De asemenea, precizez faptul că pe tot parcursul urmăririi penale, atât dl. proc. șef Onea Lucian cât și celelalte persoane nominalizate care activau în cadrul DNA – Serviciul Teritorial Ploiești au exercitat cu rea credință în opinia mea actul de urmărire penală, inclusiv prin a mă determina să formulez denunțuri cu referire la cauză sau / și la alte fapte pe care le-aș fi putut cunoaște, mi se sugera, atât în discuțiile avute fără a fi prezent avocatul ales, dar și de față cu acesta că ar fi de preferat să fie <ceva de București> – expresia aparține d-lui Onea Lucian. (…). Procurorul șef Onea Lucian, în biroul procurorului de caz, mi-a solicitat să fac un denunț în dosar pentru că, citez din memorie, <se cam bate pasul pe loc în dosarul ăsta>. De față mai era un polițist judiciarist, fără vreun avocat. La acea dată, 30.01.2015, am fost dus în fața procurorului de caz, nu îmi mai amintesc dacă la solicitarea mea (făcusem mai multe demersuri pentru a fi reaudiat și confruntat cu anumite persoane) sau din ordinul procurorului. Răspunzând procurorului șef că nu am detalii sau alte date pe care să se întemeieze un posibil denunț în acest dosar, mi s-a sugerat că pot face alt denunț, de ,,preferat ceva pe București” (se făcea referire la cineva, fără a nominaliza, cu o oarece demnitate publică înaltă) ”, se precizează în plângerea depusă de fostul prefect al județului Buzău la SIIJ.

Citește și: Prefectul Maria Buleandră, trimis în judecată în „Lotul Beganu”

Persoanele împotriva cărora fostul prefect a făcut plângere penală la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție sunt, potri­vit luju.ro, Lucian Onea, fost șef al DNA Ploiești, Cerasela Răileanu, fost procuror la DNA Ploiești, comisar șef Sorinel Necula, ofțer de poliție judiciară la DNA Ploiești, comisar șef Ciprian Toma, ofițer de poliție judiciară la DNA Ploiești, Ștefan Feraru, șef Serviciu legalitate, contencios și apostila din Prefectura Buzău și Marian Manole, nașul comisarului șef Ciprian Toma.

,,Au vrut să îl atragă în cursă pe fiul meu”

,,(…) Referitor la implicarea numitului Feraru Ștefan menționez faptul că acesta a participat în mod activ, în condiții ilegale din punctul meu de vedere, alături de organele de urmărire penală la producerea și ticluirea de probe mincinoase ce au condus la trimiterea mea în judecată cât și a altor coinculpați. Din înregistrarea ambientală dintre Vasile Mihail Cosmin și Feraru Ștefan reiese clar că scopul era de a obține informații despre mine (a se vedea întrebările, provocările și insistențele despre faptul dacă eu am luat sau nu mită). De altfel, pe timpul cercetării judecatorești acesta s-a prevalat de dreptul de a nu da declarații, ceea ce în opinia mea, este un argument în plus care demonstrează folosirea acestuia de către organul de urmărire penală într-un scop dinainte stabilit, respectiv producerea și ticluirea de probe mincinoase. Din informațiile pe care le-am obținut acesta ar fi făcut afirmații că s-au exercitat presiuni asupra sa pentru a face anumite declarații și pentru a participa la producerea și ticluirea de probe mincinoase. Cu toate că avea calitatea în dosar, acesta ținea permanent legătura cu organul de urmărire penală, mai precis cu com. șef Necula Sorinel într-o manieră nereglementată de Codul de procedură penală. (…) Presiunea psihică la care eram supus constând în diverse acțiuni cum ar fi o scrisoare ce mi-a fost trimisă în arest prin care mi se cerea să pun la dispoziție prin intermediul unei persoane de încredere o sumă foarte mare de bani, 150.000 euro, pentru a fi scos din arest. Nici de această dată nu s-a dat curs solicitării mele de a fi identificat expeditorul acelei scrisori existând un dosar disjuns, despre care nu cunosc dacă a fost soluționat sau nu. (…) Am suspiciunea că acea scrisoare a fost elaborată și trimisă într-un scop bine gândit și anume acela de a-l atrage în cursă pe fiul meu, eventual reținerea acestuia pentru a crește presiunea asupra mea. Fiul meu nu avea de unde să pună la dispoziție acea sumă, fiind probabil suficient să fie doar prezent la adresa unde urma să se întâlnească cu o anumită persoană”, se mai arată, potrivit luju.ro, în plângerea penală.

Beganu mai acuză că de la momentul reținerii și pe întreg parcursul urmăririi penale i s-a refuzat orice soli­citare de a se confrunta cu anumite părți din dosar, prin­tre care și secretarul comunei Gura Teghii, Liliana Panaete, inculpată în dosar, și care, de asemenea, și-a recunoscut faptele și a cerut, ca și Feraru, să fie judecată în regim de urgență.

Mai mult, Beganu mai acuză că pe parcursul urmăririi penale nu i s-au adus la cunoștință anumite fapte care au fost consemnate însă în rechizitoriu. Acesta a dat exemplu presupuse discordanțe între declarațiile sale de avere aferente anului 2011, pentru care s-a ales și cu acuzarea de spălare de bani. ,,Se invocă o declarație de avere care nu există în evidența ANI dar care ar fi fost găsită la PREFECTURĂ și care poartă data de 29.08.2011, dată la care eu nu aveam motiv să depun o asemenea declarație. Precizez că la nivelul Instituției Prefectului Buzău persoana care se ocupă de gestionarea declarațiilor de avere era Feraru Atena- soția lui Feraru Ștefan”, Menționează Paul Beganu în plângere. De asemenea, acesta spune că era ținut ore întregi pe holurile și în celule insalubre ale diferitelor instanțe-Tribunalul Prahova, Curtea de Apel Ploiești, ICCJ-, iar după ce avea loc judecarea era ținut prin diferite celule ,,motivul fiind acela că trebuie așteptați și alți inculpați din alte cauze pentru a se evita risipa de combustibil”.

Citește și: EXCLUSIV/Beganu dormea la cap cu dovezile retrocedării ilegale de la Gura Teghii

În apărarea sa, Beganu i-a indicat ca și martori, pentru a oferi detalii suplimentare despre modul în care s-a desfășurat urmărirea penală în această cauză, pe fostul prefect de Buzău, Maria Buleandră, inculpată și condamnată în primă instanță la 5 ani și șase luni închisoare cu executare, pe fostul avocat Vasile Mihail Cosmin, condamnat cu suspendare într-un alt dosar în legătură cu retrocedări de păduri, dar și pe Gheorghe Ceteraș, presupusul mituitor pentru urgentarea retrocedării a peste 5.000 de hectare de pădure de la Gura Teghii.

Sentințe grele

Curtea de Apel Ploiești s-a pronunțat în luna iunie 2018 în dosarul retrocedării de pădure de la Gura Teghii, în care doi foști prefecți buzoieni sunt inculpați. Paul Beganu a fost condamnat la 9 ani și 8 luni închisoare cu executare, iar Maria Buleandră a primit o pedeapsă, tot cu executare, de 5 ani și 6 luni. Decizia nu este însă definitivă.   De asemenea, afaceristul Gheorghe Ceteraș a primi o sentință de 10 ani și 8 luni închisoare, fostul șef ITRSV Focșani a fost condamnat la 5 ani închisoare cu executare, avocatul Vasile Mihail Cosmin a primit de asemenea o pedeapsă de 5 ani închisoare, Ion Irimia, angajat Direcția Silvică Buzău – 5 ani și 6 luni închisoare cu executare, fostul judecător de la Pătârlagele a fost condamnat la 6 ani și 6 luni închisoare, juristul Prefecturii, Ștefan Feraru, 3 ani și 2 luni închisoare, fostul secretar al comunei Gura Teghii, Liliana Panaete, 4 ani cu executare, Anton Constantin zis Toni Bocioacă – 3 ani închisoare cu executare, Eduard Gabriel Moiseanu, 4 ani cu executare, Gheorghe Petre Vlad Poenaru 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendare pe o perioadă de supraveghere de 3 ani.   De asemenea, instanța a dispus confiscarea următoarelor sume: – de la inculpatul Ceteraș Gheorghe 2.288.000 euro și 10.000 lei – de la inculpatul Beganu Paul 1.000.000. euro – de la inculpatul Lefter Alexandru 15.000 euro; – de la inculpatul Irimia Ion 1.000.000 euro; – de la inculpatul Toader Neculae 250.000 euro; – de la inculpatul Feraru Ștefan 23.000 euro și 10.000 lei – de la inculpatul Constantin Anton 45.000 euro – de la inculpatul Moiseanu Eduard Gabriel 1.670.240 lei.

Dosarul a fost trimis în instanță în aprilie 2015.