• ,,Şef de şantier” a fost Marian Apostol, fostul primar din Năeni
Locul unde a fost descoperit cel mai mare tezaur al românilor va fi în curând accesibil atât buzoienilor care vor să cunoască istoria neamului, prea puţin promovată până acum, dar şi turiştilor din ţară şi de peste hotare. După un drum de trei ani, timp în care a fost cerut acordul consilierilor locali, s-a întocmit proiectul, s-a aşteptat undă verde pentru finanţarea lucrărilor, Primăria Pietroasele a reuşit să pună în valoare zona din satul Pietroasa Mică, unde acum aproape 200 de ani a fost descoperit tezaurul gotic “Cloşca cu Puii de Aur”, cunoscut ca Tezaurul de la Pietroasele. Aici a fost amenajat un adevărat amfiteatru care are drept lait-motiv piese reprezentative ale tezaurului sculptate în travertin de Năeni, acelaşi calcar alb folosit la construcţia Casei Poporului.
,,Comuna Pietroasele este cunoscută, atât în ţară cât şi peste hotare, ca locul unde s-a descoperit celebrul tezaur <Cloşca cu puii de aur>. Am decis să punem în valoare zona, iar consilierii locali au fost de acord. Astfel, prin Asociaţia GAL Drumul Vinului, care are sediul în comuna noastră, am accesat fonduri europene cu două proiecte. Unul pentru modernizarea drumului de acces până acolo, iar altul pentru amenajarea muzeală. Lucrăm de la începutul anului trecut cu meşteri pietrari din Năeni, iar acum suntem pe ultima sută de metri. Mai sunt câteva lucrări de făcut, apoi vom face o inaugurare restrânsă, iar în scurt timp va fi deschis turiştilor, tuturor celor care vor să ne cunoască istoria dar şi patrimoniul arheologic”, a declarant pentru OPINIA primarul comunei Pietroasele, Cornel Enache.
Cinci dintre piesele Tezaurului, realizate exclusiv de fostul primar de la Năeni
Responsabil de realizarea acestei lucrări emblematice pentru judeţul Buzău este Marian Apostol, fost primar al comunei Năeni, dar înainte de toate un meşter pietrar cunoscut în zonă dar şi în afara graniţelor judeţului pentru lucrările deosebite realizate din calcar de Năeni. Împreună cu fratele său, Irinel Apostol, şi cu alţi meşteri din zonă, fostul primar a reuşit să transpună în piatră, aproape fidel, câteva dintre piesele reprezentative ale Tezaurului de la Pietroasele.
,,În 2018 am câştigat licitaţia pentru realizarea proiectului, iar din primăvara anului trecut am trecut efectiv la treabă pentru amenjarea locului. Între timp, în atelier am realizat partea de sculptură – cinci piese din Cloşca cu Puii de Aur care cred că imită perfect piesele originale. Au fost realizate exclusiv de mine. Nu am dorit să intervină altcineva în lucrare. Când vremea a permis, am început să lucrăm la pavarea aleilor şi la construirea treptelor către un punct de observare a câmpiei. Piesele care delimitează ansamblul la bază sunt cinci coloane din piatră de aproximativ 2 metri înălţime, pe două dintre ele fiind susţinută poarta de intrare, realizate exclusiv de fratele meu, Irinel Apostol, şi 29 de cuburi din piatră. O piesă deosebită este masa de 2 metri lungime cu 8 scaune, toate din piatră. Întreg ansamblul este din calcar de Năeni. Am realizat multe lucrări, multe decoraţiuni de grădină, însă acesta este cel mai important proiect, ca valoare artistică dar mai ales pentru că va pune în valoare din punct de vedere turistic zona unde a fost descoperit tezaurul nostru naţional şi va rămâne acolo peste ani”, a declarat pentru Opinia, Marian Apostol.
Întrebat câtă piatră a fost folosită pentru realizarea proiectului, Marian Apostol a precizat că numai pentru construirea zidurilor s-au folosit 300 metri cubi.
Proiectul a fost pus la punct cu sprijinul specialiştilor de la Muzeul Judeţean, astfel încât lucrările realizate să reprezinte cât mai fidel atât piesele tezaurului cât şi arhitectura specifică perioadei din care datează Cloşca cu Puii de Aur.
Zilele acestea au fost amplasate două dintre piesele reprezentative ale ansamblului. Este vorba despre două funduri de butoaie, ca simbol al zonei viticole Pietroasele. Pe unul va fi scris istoricul Tezaurului iar pe celălalt vor fi înşiruite piesele componente ale acestuia.
Potrivit primarului comunei Pietroasele, lucrările vor fi încheiate în scurt timp cu amplasarea la intrarea în ansamblu a unui panou informativ.
Cei care se vor gândi să deterioreze piesele ansamblului trebuie să ştie că zona va fi monitorizată video.
Cum se ajunge la ansamblul muzeal
Pe drumul de la Primărie (clădirea instituţiei fiind aşezată exact pe locul castrului roman) spre Pietroasa Mică, după câteva curbe în pantă, se face la stânga pe o uliţă şi se ajunge la monumentul ce aminteşte că acolo s-a descoperit tezaurul, zona reprezentând un amfiteatru natural ideal pentru organizarea sărbătorilor comunei, dar şi invitaţie pentru turiştii dornici de frumos şi inedit.
Cloşca cu Puii de Aur, tezaurul care a dus comuna buzoiană Pietroasele pe harta arheologică a lumii
Faima zonei este legată de istoria fascinantă a locurilor, unde în anul 1837, pe un deal din apropierea acestei localităţi, s-a descoperit un tezaur gotic format din 22 piese de aur, care datau din secolul al IV-lea (Tezaurul de la Pietroasele). De asemenea, în 1980 au ieşit la iveală ruinele unui castru roman şi ale unor terme.
Găsit în mod întâmplător de către doi meşteri pietrari, Ion Lemnaru şi Stan Avram, tezaurul avea să provoace în jurul său o întreagă serie de evenimente, dezvoltând o istorie proprie şi zbuciumată. Fiind cel mai mare tezaur de aur din lume descoperit la vremea aceea – încă nu se descoperise mormântul lui Tutankamon – Tezaurul de la Pietroasele a fost expus în marile muzee ale lumii: 1867 – Expoziţia Universală de la Paris, 1868 – Muzeul ,,Senth Kensingthon” din Londra, 1872 – Expoziţia Internaţională de la Viena.
Pe aceeaşi uliţă, călătorul poate admira statuile meşterului pietrar Ion Moacă, care şi-a umplut curtea de reprezentări în rocă ale lui Decebal, Eminescu, Mihai Viteazul, păsări, lei, soldaţi, despre care OPINIA a relatat pe larg.
Alexandru Odobescu a datat tezaurul în sec. IV d.Hr. atribuindu-l regelui vizigot Athanaric. Piesele ce compun Tezaurul de la Pietroasele au fost îngropate undeva între anii 376 şi 380. O problemă aparte este reprezentată de provenienţa pieselor care compun tezaurul. Odobescu susţinea că ele au fost realizate de meşteri ai lumii barbare, care au întreţinut legături cu civilizaţia greco-latină.
Alţi specialişti le consideră fie de origine orientală, prelucrate în atelierele romane din Antiochia, fie prelucrate chiar în zona Constantinopolului. În acest din urmă caz, tezaurul ar putea reprezenta un dar al lui Iulian Apostatul (331 – 363) făcut lui Athanaric.
Indiferent de disputele ştiinţifice sau profane legate de Tezaurul de la Pietroasele, această descoperire rămâne una de importanţă majoră pentru cercetarea istorică naţională şi internaţională.
Meseria de pietrar, purtată din generaţie în generaţie la Năeni
Străvechea tradiţie a cioplitului în piatră se păstrează şi astăzi intactă în comuna buzoiană Naeni, un loc în care calcarul este la el acasă. Aici, meseria de pietrar a fost purtată din generaţie în generaţie încă din epoca pietrei şi transformată, cu timpul, în artă. Obiectele lucrate de pietrarii de aici, cam ultimii din ţară care se mai ocupă cu aşa ceva, sunt tot mai căutate. În mâinile meşterilor de la Năeni, piatra poate lua orice formă. Dovadă este ansamblul de la Pietroasele.
