ActualitateCultură

Fondatorul Societății Turiștilor Români de la Cătina, celebrat la Muzeul Țăranului Român

Se împlinesc 150 de ani de la nașterea sa

Muzeul Național al Țăranului Român lansează o invitație iubitorilor de istorie să participe  joi, 24 noiembrie,  ora 17.00,la deschiderea expoziției „Alexandru Tzigara-Samurcaș – Întemeietorul Muzeului Național”, care va avea loc în clădirea-monument istoric, în spațiile expoziției permanente, la etajul 1, intrarea din Șoseaua Kiseleff.

Expoziția celebrează 150 de ani de la nașterea fondatorului Muzeului Național „Carol I”, supranumit, în epocă, „Muzeul de la Șosea”.

În anul 1906 Alexandru Tzigara-Samurcaș a fondat „Muzeul de Etnografie și Artă Națională”, astăzi Muzeul Țăranului Român – pe care intenționa să-l numească „Muzeul Poporului Român”-, unde a fost director pentru următorii patruzeci de ani.

Acest proiect a primit sprijin din partea ministrului Educației de atunci, Spiru Haret, și, apoi de la predecesorul lui Haret, Maiorescu. Mai târziu instituția a fost cunoscută sub denumirea de „Muzeul de Etnografie și Artă Națională” sau „Muzeul de Etnografie și Artă Națională Carol I”.

Muzeul Național al Țăranului Român evocă părin acest eveniment și omagiază personalitatea marcantă în cadrul culturii naționale a lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, în calitate de continuator direct al acestui prim muzeu de artă națională „Carol I”.

Casa Regală a sprijinit în mod constant eforturile depuse de  de-a lungul întregii vieți de Alexandru Tzigara-Samurcaș, atât ca istoric de artă, întemeietor al muzeografiei românești, publicist în sfera culturală și fin intelectual format în spirit european, dar și ca mare iubitor al artei naționale.

Legăturile lui Samurcaș, cu Buzăul sunt evidențiate în volumul „Alexandru Tzigara-Samurcaș. Amintiri buzoiene” ce aparține sociologului Gheorghe  Petcu și a fost realizat cu sprijinul academicianului Tudor Berza, nepotul lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, care i-a pus la dispoziție sociologului buzoian, membru al Uniunii Scriitorilor din România, „Memoriile” ilustrului său înaintaș. Este  o lucrare care pune în lumină această mare personalitate, Alexandru Tzigara Samurcaș, cu rădăcini adânci în familii de boieri ce au dat o mână de ajutor la înfăptuirea revoluției lui Tudor Vladimirescu, personalitate ale cărei amprente au rămas și aici, în județul Buzău.

Alexandru Tzigara-Samurcaș  lasă posterității o vastă operă publicistică, memorială, dar și un bogat patrimoniu material, de artă țărănească și artă religioasă, reunit în colecțiile Muzeului de la Șosea.

În 1903, Alexandru Tzigara Samurcaș înființează, la Cătina (n.r. județul Buzău),   Societatea Turiștilor Români, împreună  cu finul său, Nicolae Iorga (pe care l-a cununat cu a doua soție, Ecaterina Bogdan) și cu Munteanu-Murgoci, Vlahuță, L. Mrazec etc. În 1913 Tzigara-Samurcaș a cumpărat la Merei conacul, spune sociologul Gheorghe Petcu în cartea sa, pentru că apăruseră căile ferate și Gara Monteoru se afla la doi kilometri de conacul lor –  pe care nepotul său,  academicianul Tudor Berza, doctor în geologie și membru corespondent al Academiei Române -, l-a adus la forma care a fost. „Tudor Berzea (n.r., care s-a alăturat  vara acesta  înaintașilor săi, în țărâna gliei străbune)  a refăcut conacul ca pe vremea bunicilor săi”, spune sociologul Gheorghe Petcu.

„Alexandru Tzigara-Samurcaș publica, în anul 1936, lucrarea <Muzeografie românească>, operă de o extraordinară importanță, primul tratat științific românesc dedicat acestui domeniu. Tratatul adună laolaltă o serie de texte scrise de-a lungul timpului, care relevă ampla și moderna viziune muzeografică a întemeietorului Muzeului Național, prezentă încă dinaintea momentului ridicării edificiului muzeal.

Clădirea muzeului pe care l-a înființat a fost de la început proiectată conform funcțiunilor gândite de el, concurând cu cele mai moderne muzee europene ale vremii, prin soluțiile adoptate la nivel arhitectural, de amenajare, expunere și conservare.

Alexandru Tzigara-Samurcaș

Expunerea casei meșterului gorjean Antonie Mogoș într-una din sălile Muzeului de la Șosea a reprezentat un gest de excelență, curaj și unicitate în muzeografia europeană. Demersul vizionar al lui Alexandru Tzigara-Samurcaș îl va determina, în 1936, pe Konrad Hahm, directorul muzeului din Berlin, să facă o paralelă cu modul de etalare a renumitului Altar al lui Zeus din Pergam: <în mijlocul unei săli încăpătoare, simplă, dar plină de lumină, se înalță o clădire ca un altar. Nu este un templu antic de marmură, ci o simplă casă țărănească de lemn>.

Alături de piese reprezentative din colecțiile moștenite de Muzeul Național al Țăranului Român de la părintele său fondator, sunt expuse obiecte personale ale lui Alexandru Tzigara-Samurcaș (aflate în colecția familiei Tudor și Maria Berza), care completează portretul celui care a fost întemeietorul <Muzeului de la Șosea>”, se arată într-un comunicat al Muzeului Țăranului Român.

Expoziția aduce în fața publicului obiecte reprezentative pentru arta națională, culese din teren și fotografiate de însuși Al. Tzigara-Samurcaș în timpul campaniilor sale de cercetare etnografică, de repertoriere și documentare a obiectelor care vor alcătui patrimoniul muzeal.

Expoziția va putea fi vizitată până la 21 mai 2023, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.

 

 

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker