Aproape 75.000 de cetăţeni străini aveau drept de şedere în scop de muncă în ţara noastră la finalul anului 2023, iar peste 45 la sută dintre ei sunt din Nepal şi din Sri Lanka, arată o analiză Economica.net pe baza datelor obţinute de la Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Cei mai mulţi străini care muncesc în România s-au stabilit în Bucureşti şi Ilfov, au între 18 şi 60 de ani şi sunt muncitori necalificaţi.
Numărul străinilor care aveau drept de şedere în scop de angajare în ţara noastră se apropie de 74.400 de oameni la finalul anului 2023 şi este cu peste 44 la sută mai mare decât cel din aceeaşi perioadă a anului 2022. Prin „străini” înţelegem cetăţeni din afara Uniunii Europene, a Spaţiului Economic European şi din afara Elveţiei.
Imensa majoritate a străinilor cu drept de şedere în scop de angajare în 2023 au între 18 şi 60 de ani. Doar 382 de oameni au peste 60 de ani, numărul acestora fiind similar cu cel din 2022, arată datele IGI.
Cei mai mulţi străini s-au stabilit în Bucureşti (peste 15.000 de oameni), Ilfov – peste 7.800 de oameni, Constanţa – peste 6.100 de oameni, Timiş – peste 4.200 de oameni, Braşov (3.907 oameni), Cluj – peste 3.300 de oameni, Sibiu – peste 2.600 de oameni, Arad – peste 2.400 de oameni, Prahova (2.100 de oameni). Funcţiile în care au fost angajaţi cei mai mulţi străini cu drept de şedere în ţara noastră sunt: muncitor necalificat în construcţii – peste 5.100 de oameni, muncitor necalificat în asamblarea pieselor – aproape 4.500 de oameni, ajutor bucătar – aproape 4.100 de oameni, manipulant marfă – aproape 4.100 de oameni, lucrător în bucătărie – aproape 3.000 de oameni.
Cei mai mulţi străini cu drept de şedere în scop de muncă în România sunt din Nepal şi în 2023, şi în 2022, dar numărul muncitorilor din Sri Lanka s-a dublat anul trecut față de 2022.
Care este situația la Buzău
Buzăul are mare nevoie de forță de muncă, iar mulți locuitori refuză să muncească. Anul trecut aproximativ 1.500 de buzoieni au pierdut dreptul de a beneficia de ajutor social sau de șomaj pentru că au refuzat un loc de muncă. Pentru a reuși să acopere nevoile pieței, cei mai mulți angajatori din Buzău au început să facă solicitări pentru a primi în companiile lor muncitori necalificați din străinătate.
„În medie, pe zi sunt în jur de 20 de persoane care ne solicită. În medie, sunt zile cu cinci cereri sau zile cu 30 de cereri, dar în medie 20”, a declarat Ionel Tociu, directorul AJOFM Buzău.
Comparativ cu anul trecut, solicitările s-au dublat. Dacă înainte angajatorii solicitau clar ajutor pentru industria grea sau HoRecA, acum nu mai există astfel de solicitări, iar angajatorii sunt mulțumiți și cu muncitori necalificați. „Vietnam, Nepal, de acolo vin cei mai mulți muncitori străini”, a mai precizat Tociu.
100.000 de muncitori străini și în 2024
Un nou contingent de 100.000 de lucrători străini a fost admis pe piaţa forţei de muncă pentru anul 2024, la un nivel similar cu cel din 2023 și în creștere față de anii anteriori. În ciuda procesului care poate dura chiar și opt luni din cauza birocrației, angajatorii români apelează la străini care au aici cazarea asigurată, masa şi salariul minim pe economie, care este 3.300 de lei.
Potrivit studiilor de specialitate, România se află pe locul al doilea în Europa, după Italia, în ceea ce privește numărul de persoane inactive în câmpul muncii. Aproape 8 milioane de români nici nu învață, nici nu muncesc. Mai grav este că aproape un milion și jumătate dintre ei ar putea lucra, dar nu vor să o facă. În aceste condiții, nu este de mirare că angajatorii români caută muncitori străini.
Din 2015 și până în prezent, peste 300.000 de muncitori străini au venit să lucreze în România, iar 225.000 dintre ei au rămas aici. Această prezență de personal străin a contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 230 de milioane de euro doar în cursul anului 2023. Această soluție a adus beneficii financiare semnificative, dar, în același timp, poate ridica și diverse provocări și aspecte legate de gestionarea acestui flux de muncitori și impactul lor asupra economiei și societății românești.
„Numai în urma contingentului de 100.000 de muncitori străini aprobat pentru 2023, raportat la salariul minim pe economie, este vorba despre încasări în valoare de aproximativ 230 de milioane de euro. Din 2015, până în prezent, au venit în România 323.500 de muncitori străini, ca parte a unui contingent total aprobat până în 2023. Dacă luăm în calcul o rată de 30 la sută în care includem atât muncitorii care au plecat din țară odată cu finalizarea contractului de muncă sau au ales să fugă, rămân aproximativ 225.000 de muncitori străini care plătesc în prezent la bugetul de stat”, a precizat Oana Călin, membru în Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă.
Pentru fiecare muncitor străin adus în țară, angajatorii achită următoarele taxe către bugetul de stat:
- Aviz de muncă – 100 de euro pentru fiecare muncitor;
- Taxă de viză – 120 de euro;
- Taxă pentru permisul de ședere – 259 de lei;
- Taxă consulară – 120 de euro.
În perspectiva anului 2024, angajatorii din România și agențiile de recrutare exprimă încredere în abilitatea aparatului guvernamental de a găsi soluții pentru accelerarea și eficientizarea procesului de atragere a forței de muncă străine pe teritoriul țării noastre. Această încredere este susținută de convingerea că acest efort este crucial pentru menținerea stabilității economice a țării.
