joi, 04 martie 2021

Fenomenul care menţine Buzăul pe un loc fruntaş într-un clasament naţional. O copilă de 12 ani, cea mai tânără mamă anul trecut

• Peste 100 de minore de până în 16 ani au născut în 2020

,,Alo, Poliţia? Am nevoie de ajutor. Soţul meu m-a bătut din nou şi vreau să nu se mai apropie de mine”. Aşa sună, de cele mai multe ori, apelurile la 112 ale femeilor agresate de soţ ori de concubin. Doar că, luni, poliţiştii din Pogoanele au fost apelaţi de o adolescentă de 16 ani care anunţa că a fost agresată de tatăl copilului ei de un an şi şase luni – un bărbat de 31 de ani. Nu a fost prima dată şi poate nici ultima. Încă de când l-a cunoscut, copila, dar şi familia ei, au avut doar de suferit din cauza lui. E. Z. avea 13 ani când a rămas însărcinată cu M.C. Când fata era în a şasea lună de sarcină, în aprilie 2019, tătăl ei a cerut ordin de protecţie faţă de concuncubinul fetei sale, după ce acesta l-a bătut rău în propria locuinţă. De altfel, tânărul îşi lovise de mai multe ori şi concubina, însă ultima bătaie zdravănă încasată de fata însărcinată l-a făcut pe tatăl ei să ia atitudine. Era a doua oară când concubinul fiicei sale îl agresa. Cu o lună înainte, obţinuse un ordin de protecţie provizoriu emis de poliţişti pentru cinci zile. Bărbatul a obţinut ulterior un ordin de protecţie faţă de agresor pentru o perioadă de şase luni, cu interdicţia de a se apropia la mai puţin de 200 de metri de victimă. Tânărul nu a respectat însă hotărârea instanţei. Ulterior, scandalurile s-au ţinut lanţ, însă de fiecare dată fata a ales să continue relaţia cu tatăl copilului ei. Chiar şi după ce acesta a fost condamnat pentru act sexual cu un minor. Tânărul a fost trimis în judecată în aprilie 2019, intrând în atenţia oamenilor legii după ce copila a rămas însărcinată când nu împlinise 14 ani. M.C. a fost condamnat la 1 an închisoare cu suspendare pentru săvârşirea, în perioada aprilie 2018-martie 2019, a infracţiunii de act sexual cu un minor. El se află încă în perioada de supraveghere de doi ani dispusă de judecători, astfel că ar putea ajunge oricând la închisoare pentru nerespectarea hotărârii instanţei.

Acesta este doar unul dintre cazurile care ajung anual în atenţia autori­tăţilor, iar E. Z. este una dintre cele 15 copile sub 15 ani din judeţul Buzău care, în 2019, au devenit mame. În 2020, potrivit datelor furnizate de reprezentanţii Spitalului Judeţean, la Maternitatea Buzău au născut 59 de adolescente în vârstă de 16 ani, 32 de 15 ani şi 10 de 14 ani. Cea mai tânără mamă de anul trecut avea 12 ani, alte două copile au devenit mame la 13 ani. În total, 104 copile cu vârste între 12 şi 16 ani au devenit mame în 2020. Au fost, de asemenea, câteva cazuri de mame de 16 ani care nu s-au aflat la prima naştere.

Fenomenul pe care statisticile nu-l pot ascunde

În spatele cifrelor, se află mici telenovele, în care copiii fac copii în sărăcie, în familii dezorganizate, fără şcoală şi fără asistenţă medicală.

Anual, un bebeluş din zece este născut de o adolescentă, în România. Este un fenomen ascuns sub preş şi un subiect tabu care ne plasează statistic în Asia sau Africa, nu în Europa. Datele le găsim doar în statistici, însă de 30 de ani nu se găseşte soluţia pentru ca numărul copiilor cu copii să scadă simţitor. Subiectul mamelor minore a reajuns pe agenda publică după ce prima naştere din 2021 a fost înregistrată, în judeţul Botoşani, la o fată de 15 ani. Buzăul nu face notă discordantă. Judeţul nostru se regăseşte printre cele 13 judeţe ale ţării unde peste 15% dintre copiii născuţi în 26 de ani au mame sub 20 de ani, potrivit unei statistici publicată de „Newsweek România”, având ca sursă o hartă realizată de Vasile Crăciunescu de la site-ul geospatial.org care compilează datele publicate de Institutul Naţional de Statistică, din 1993 până în 2019.

În 26 de ani, judeţul Călăraşi a avut cele mai multe mame cu vârsta mai mică de 20 de ani: 21,43 la sută din tinere au născut cel puţin un copil. Următorul judeţ cu un număr foarte ridicat de naşteri în rândul fetelor este Giurgiu: 20,29 la sută.

Judeţele care raportează procente extrem de ridicate ale naşterilor în rândul fetelor sunt preponderent cele din sudul ţării: Caraş-Severin – 16,92 la sută, Gorj – 15,57 la sută, Mehedinţi – 19,39 la sută, Dolj – 18,91 la sută, Olt – 17,99 la sută, Teleorman – 19,56 la sută, Dâmboviţa – 16,41 la sută, Ialomiţa  – 19,59 la sută, Buzău – 15,24 la sută, Vrancea – 15,49 la sută şi Mureş – 15,38 la sută.

Judeţele care raportează procente mici de mame sub 20 de ani sunt: Cluj – 8,07 la sută, Suceava – 9,54 la sută, dar şi Capitala – 4,71 la sută.

Realitate cumplită

Un sfert din mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România. Trendul este îngrijorător, iar vârsta medie a mamelor minore românce scade constant, ajungând la 15 ani, arată un studiu al „Salvaţi Copiii”. Lipsa educaţiei ­sexu­ale şi sărăcia alimentează fenomenul, în timp ce autorităţile rămân neimplicate.

23% dintre mamele minore din UE trăiesc în România, unde cele mai recente date arată că peste 8.600 de tinere fete au devenit mame înaintea majoratului, iar 725 dintre ele au copil la vârste mai mici de 15 ani, arătau anul trecut datele organizaţiei „Salvaţi Copiii”.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că anul trecut mamele minore au născut aproape 18.000 de copii. Deşi în cifre absolute trendul este descrescător, în procente numărul copiilor care se nasc din mame minore rămâne la acelaşi nivel: 10%.

În judeţul Buzău, potrivit statisticii, 15 fete sub 15 ani au devenit mame în 2019, după ce, cu un an înainte, 12 copii au fost născuţi de copile care nu împliniseră 15 ani, 11 în 2017, 12 în 2016, 15 în 2015 şi doar 5 în 2014. Dacă analizăm datele statistice, constatăm că, în 2019, 493 de copii au fost născuţi de mame cu vârste între 15 şi 19 ani, numărul fiind în scădere. În comparaţie, în 1994, în judeţul Buzău au fost 1.100 astfel de cazuri. Iar statisticile oficiale arată că în România astfel de cazuri nu sunt doar excepţii. Un copil din zece este adus pe lume de o mamă minoră. În foarte puţine cazuri, tatăl copilului este şi el minor ori are sub 20 de ani.

Portretul-robot al unei copile care ajunge să aibă copii este neschimbat de ani de zile, iar condiţiile în care trăiesc ele se înrăutăţesc de la an la an. Vârsta medie a unei mame minore în România a ajuns în 2020 la 15,4 ani, în scădere cu circa doi ani faţă de 2018. Un contrast frapant este că în 80% din cazurile de mame minore, tatăl este mult mai în vârstă, având până la 25 de ani. Taţii copiilor născuţi de mame minore au o vârstă medie de peste 20 de ani. Cel mai în vârstă astfel de tată, din ancheta sociologică realizată de „Salvaţi Copiii”, are 39 de ani.

Neutilizarea metodelor contraceptive, relevă studiul respectiv, are de cele mai multe ori la bază motive religioase, faptul că partenerul nu este de acord sau lipsa banilor. Dintre mamele minore, 83% nu mai merg la şcoală, iar 64% dintre ele au abandonat şcoala încă dinainte de a rămâne însărcinate. 15% dintre ele nu au mers niciodată la şcoală sau nu au terminat nici măcar şcoala primară. Doar 36% dintre mamele minore au 8 clase de şcoală, iar 7% au liceul terminat.

În ceea ce priveşte informaţiile privind educaţia sexuală şi planificarea familială, doar 41% dintre ele au avut informaţii de educaţie sexuală, 34% informaţii de planning familial şi 23% au avut acces la educaţie sexuală în şcoală. Peste 30% dintre mamele minore îşi iau aceste informaţii de la rude şi prieteni, nu de la personal medical sau educaţional.

Zeci de sesizări despre minori abuzaţi

Pe hârtie, autorităţile ştiu exact ce e de făcut. În practică, mai puţin. În judeţul Buzău, în fiecare lună ajunge în atenţia autorităţilor competente mai mult de o sesizare ce vizează comiterea unei infracţiuni de act sexual cu un minor. Spre exemplu, anul trecut au fost 44 de sesizări în 11 luni, în 34 de cazuri fiind vorba despre faptă asupra unui minor între 13 şi 15 ani, în 3 cazuri sub 13 ani, iar în restul situaţiilor presupusele victime aveau între 15 şi 18 ani. În 2019 au fost 50 de sesizări similare, iar în 2018 au fost 49. În aproape toate cazurile a fost vorba despre fete abuzate.

Până anul trecut, când un minor cu vârsta sub 15 ani era abuzat sexual în România, şansele ca o instanţă de judecată naţională să încadreze ca viol infracţiunea comisă erau reduse. Statistic: cam o şansă din patru. Dacă agresorul nu lasă urme care să probeze constrângerea fizică, judecătorii pleacă în cele mai multe cazuri de la premisa că actul sexual s-a produs şi cu acceptul copilului căzut victimă.

Cum s-a modificat legea

Codul Penal a fost modificat anul trecut, astfel că Legea 217/2020, care a intrat în vigoare pe data de 2 noiembrie, modifică legis­laţia penală şi majorează limitele de pedeapsă pentru faptele de viol şi act sexual cu un minor, vârsta victimelor minore crescând, de la 13, la 14 ani.

Mai mult decât atât, cei care au comis infracţiuni de viol şi act sexual cu un minor răspund penal, indiferent cât timp a trecut de la comiterea faptelor lor. Iată care sunt modificările aduse de lege Codului Penal în privinţa infracţiunilor contra minorilor:

  • traficul de minori este pedepsit cu închisoarea de la cinci la zece ani (minimul anterior era de trei ani); cu închisoarea de la şapte la 12 ani sunt pedepsite faptele comise de un membru de familie ori persoană ce convieţuieşte cu victima (anterior, în Cod era menţionat doar membrul de familie), precum şi cele comise de cel care ,,a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei situaţii de dependenţă, unei stări de incapacitate fizică sau psihică ori altei cauze”;
  • faptele de viol comise faţă de un minor membru de familie sau care convieţuieşte cu făptuitorul, ori atunci când se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului, ori pentru producerea de materiale pornografice, ori când violul a pus în pericol viaţa victimei sau aceasta a fost vătămată corporal, ori atunci când fapta a fost comisă de una sau mai multe persoane se pedepseşte cu închisoarea de la şapte la 15 ani (minimul anterior pentru unele dintre fapte era de cinci ani);
  • actul sexual cu un minor este pedepsit cu închisoarea de la unu la cinci ani atunci când raportul sexual este comis cu un copil între 14 şi 16 ani; iar fapta mai gravă, când minorul are sub 14 ani (nu sub 13, cum era anterior), este pedepsită cu închisoarea între doi şi nouă ani (anterior, maximul era de şapte ani); când minorul are între 16 şi 18 ani, pedeapsa este tot de la doi la nouă ani de închisoare (anterior, maximul era de şapte ani); cât priveşte cazurile în care minorul convieţuia cu vinovatul sau este membru de familie, pedeapsa este tot de la trei la zece ani;
  • limita de vârstă se modifică şi în cazul infracţiunii de corupere de minori, sub 14 ani, faţă de sub 13, cum era anterior modificărilor. De asemenea, a fost introdusă şi ideea de convieţuire cu victima ca formă agravată a faptei şi pentru care se prevede o pedeapsă mai mare – opt ani de închisoare, în loc de şapte, cum era stabilit anterior;
  • actul sexual de orice natură comis de un major în prezenţa unui minor sub 14 ani se pedepseşte cu până la trei ani de închisoare (maximul anterior era de doi ani);
  • racolarea minorilor în scopuri sexuale este pedepsită cu închisoarea de la şase luni la trei ani sau amendă penală şi se referă la minorii sub 16 ani, nu sub 13, cum era menţionat anterior în Codul Penal.

loading...
error: Content is protected !!