Primăria Generală şi primăriile de sector au împreună 115 proiecte şi iniţiative de smart-city, dintre care 54 sunt la PMB; Clujul are 63 de proiecte şi iniţiative, urmat de Iaşi cu 56 şi Alba Iulia cu 49. Sectorul 4 din Capitală poate fi considerat prima unitate administrativ-teritorială din România sută la sută digitalizată, în contextul în care la nivelul Bucureştiului există şapte viziuni diferite pentru proiectele de smart-city, a explicat Eduard Dumitraşcu, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Smart City, în emisiunea ZF „Investiţi în România!”.
„Sectorul 4 este prima UAT 100 la sută digitalizată din România. Absolut toate procesele, interacţiunile cetăţean-instituţie, pe toate direcţiile şi unităţile aflate în subordinea sectorului 4, sunt în mediul digital. Asta nu înseamnă că oamenii care nu sunt în mediul digital sunt lăsaţi în urmă, administraţia locală a înţeles să ofere şi facilităţi în offline”.
La nivelul întregii ţări există peste 1.000 de proiecte şi iniţiative de smart-city active, în creştere faţă de nivelul de 860 înregistrat în urmă cu un an, însă autorităţile duc în continuare lipsă de viziune şi strategie, în timp ce se confruntă cu o rezistenţă la schimbare. „Ea este reală, nu este peste tot, dar este reală, de asta avem în București şapte primării cu şapte stadii de digitalizare (…) Mai vorbim şi de o lipsă de transparenţă, pentru că digitalizarea într-o instituţie publică înseamnă transparenţă şi rezistenţa la schimbare poate să însemne şi dorinţa unora de a nu fi atât de transparenţi”.
Dumitraşcu a subliniat că fiecare oraş trebuie să îşi găsească o poveste, o direcţie de dezvoltare în logica smart city, indicând ca exemplu Buzăul şi grantul de 300 de milioane de euro pe care l-au atras autorităţile pentru a investi în economie circulară: „Este un grant pe care Primăria l-a câştigat din partea guvernului federal din Germania, o competiţie de proiecte la care a participat. Se ştie deja că unele dintre cele mai mari facilităţi de reciclare din Europa sunt la Buzău şi pe aceste facilităţi autorităţile locale au învăţat să se dezvolte, să atragă finanţare. Au dezvoltat şi partea de educaţie, pentru că primele clase pe modelul finlandez în România sunt deja funcţionale de anul trecut la Buzău, avem cursuri de economie circulară, curiculă adaptată pe economie circulară. Este un exemplu de oraş care a învăţat că are nevoie de o poveste proprie”, a mai spus Dumitrașcu.
