Trecerea la ora de iarnă are loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Astfel, ora 4.00 devine ora 3.00 și, în acest mod, ultima zi de duminică din luna octombrie va fi cea mai lungă din acest an, cu 25 de ore.
De regulă, în astfel de situaţii, este nevoie de câteva zile sau săptămâni, pentru ca organismul nostru să se adapteze la schimbarea orei. Ţesuturile și organele noastre vor funcţiona din nou în armonie după ce organismul se adaptează.
În funcție de programul zilnic, un individ se poate adapta mai uşor sau mai greu. Matinalii se adaptează mai uşor, ei trebuie să se trezească o oră mai devreme. În schimb, noctambulii au o problemă serioasă, pentru că au tendinţa să se culce mai târziu şi atunci se trezesc mai greu. Unele persoane sunt chiar complet incapabile să se adapteze la schimbarea orei de vară cu ora de iarnă şi figura se repetă în primăvară, când se trece la ora de vară.
Măsura trecerii la ora de vară a fost adoptată pentru economisirea curentului electric folosit pentru lumină, de exemplu. Dacă ora se dă înainte, seara vine mai târziu şi se economiseşte curentul electric folosit pentru lumină cel puţin timp de o oră, teoretic. Dacă acum ora se dă în urmă, exact atunci când ziua şi ea se scurtează, impactul este dublu sau triplu, pentru că ziua de lucru pe lumină naturală devine mult mai scurtă. Este de aceea de neînţeles de ce statele nu rămân la ora de vară tot timpul, pentru a se economisi în continuare energie.
