O întreagă istorie locală este scoasă la iveală odată cu finalizarea de către Consiliul Judeţean a unui drum care duce către Lapoş şi care, în urmă cu 400 de ani, era folosit de Doamna Neaga, născută la Buda Crăciuneşti, la Cislău, fiica lui Vlaicu Clucerul – care slujise la mai mulţi domnitori, inclusiv la ginerele lui, şi avea foarte mare avere -, căsătorită cu domnitorul Mihnea Basarab, viitorul Mihnea Turcitul.
„Drumul pe care mergea Doamna Neaga este din DN10, la intrarea în Cislău din partea dinspre Buzău, 11,2 km până la Buda Crăciuneşti, se continuă la Lapoş şi apoi se merge până la Ploieşti, Bucureşti, Târgovişte, capitala de odinioară. Doamna Neaga trebuia să meargă la capitala de judeţ sau la capitala ţării, iar drumurile erau greu de străbătut atunci şi ea încerca să nu meargă de fiecare dată pe acelaşi drum. Lumea realizează foarte puţin astăzi aceste aspecte, pentru că toate aceste localităţi de pe partea dreaptă a râului Buzău, începând cu Siriu, Nehoiu, Pătârlagele, Cislău şi cu Valea Bîscii, aparţineau de judeţul Sac Săcuieni în 1 ianuarie 1945, cu capitala la Vălenii de Munte, Bucur sau Gheorghiţa”, spune sociologul Gheorghe Petcu.
Acest drum va fi făcut cunoscut buzoienilor joi, 23 septembrie, când va avea loc dezvelirea unui panou la intrarea în Cislău, care aminteşte că acest drum, la intersecţia DN10 cu noul drum construit acum de Consiliul Judeţean, de 11,2 km, are şi o puternică încărcătură istorică, fiind cunoscut de specialişti drept drumul Doamnei Neaga, cunoscută drept unul din marii ctitori de biserici şi mănăstiri, contribuind inclusiv la ctitorirea Episcopiei Buzăului; de asemenea, este eroină a multor poveşti din folclorul românesc.
Toată istoria acestor locuri legate de Doamna Neaga este relatată şi argumentată de sociologul Gheorghe Petcu în cartea „Doamna Neaga din Cislău, regina Ţării Româneşti. Legende şi adevăr”. Acest volum, alături „Legende buzoiene, legende râmnicene” – care conţine inclusiv legenda lui Gherghelaş din această zonă a Cislăului -, şi „Alexandru Tzigara Samurcaş, amintiri buzoiene. Societatea turiştilor români Cătina 1903. Şi conacul de la Merei, Coralia Boldur”, vor fi lansate joi, 23 septembrie, ora 16.00, la Cislău, într-un cadru natural, dacă vremea o va permite, iar dacă nu, la Căminul Cultural „Nicolae Tăutu”, din localitate. Evenimentul are loc în cadrul unei manifestări folclorice intitulată „Legendele Cislăului”.
Tripla lansare de carte, împreună cu dezvelirea panoului la intrarea în Cislău, sunt evenimente care vorbesc despre istoria acestor locuri şi aduc în lumină pe Doamna Neaga (1566-1623), o doamnă care, cu 123 de ani înaintea de martiriul lui Constantin Brâncoveanu, în 1591, refuză să se „turcească”, fiind soţia lui Mihnea Turcitul (1577-1583; 1585-1591). În anul 1591, soţul Doamnei Neaga, Mihnea, trece de partea turcilor („se turceşte”), inclusiv la religia mahomedană. Doamna Neaga, nevrând să îl urmeze pe această cale, ştiind să-şi preţuiască posibilităţile şi poziţia, se dedică „facerii de bine”.
Manifestarea de la Cislău îi are ca invitaţi pe dr. Tudor Berza, membru corespondent al Academiei Române, Petre Emanoil Neagu, preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Florina Zaharia, preşedinte interimar al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Sud-Est, general locotenent (r) Petrică Lucian Foca, prof. dr. Daniel Costache, directorul Muzeului Judeţean Buzău, profesor dr. Doina Ciobanu, preot prof. dr. Mihail Milea. Prezentator va fi binecunoscutul „nemuritor” Constantin Ungureanu, care va participa şi la spectacolul folcloric ce va însoţi lansarea de carte. În spectacol vor mai fi prezenţi şi interpreţii Nicolae Oprişan şi Traian Popescu.
Cât este adevăr şi cât ficţiune în legendele despre Doamna Neaga
Sociologul Gheorghe Petcu a mers pe firul legendelor ţesute în jurul Doamnei Neaga pentru a vedea cât adevăr este şi câtă ficţiune, dar nu pentru a le anula, ci pentru a scoate la lumină adevărul istoric. Demersul de a pune cap la cap faptele istorice cu adevărul lor a pornit şi din admiraţia pe care o are faţă de această doamnă, un personaj istoric şi legendar, pe care a regăsit-o între ctitori, între domnitori, fiind un model de apărătoare a credinţei ortodoxe în vremuri de grea încercare.
„După ce l-a părăsit pe Mihnea Turcitul, a dus o viaţă de sfântă, ca o călugăriţă. Toată averea ei a dat-o Episcopiei şi a construit bisericile <Sfinţii Îngeri> – a făcut cea mai mare donaţie, 100 de taleri, pentru acest lăcaş de cult -, biserica de la Cislău, cea veche, biserica de la Buda Crăciuneşti, biserica de la Lapoş, biserica şi conacul de la Cheia, comuna Tisău, de la Nişcov, biserica Sfântul Gheorghe de la Ciolanu, Cetăţuia de la Ciolanu şi este ctitor la Episcopia Buzăului”, spune autorul cărţii. Este impresionantă şi titulatura de „Regină” a Doamnei Neaga; Petcu susţine că vine de la legenda potrivit căreia aceasta a făcut o vizită la Kiev, oraş care aparţinea de regatul polonez, şi acolo, întrebată cine este, ea spune că este doamna lui Mihnea din neamul Basarabilor, iar polonezul concluzionează: „Deci sunteţi Regina Ţării Româneşti”. Răsfoind filele istoriei, sociologul Gheorghe Petcu dezleagă în cartea sa iţele căsătoriei ei cu urmaşul Basarabilor. Acesta spune: „Doamna Neaga avea o rudă, Mitrea, care i-a adus firman de domnie lui Mihnea Basarab, viitorul Mihnea Turcitul. Mitrea a intervenit pentru căsătorie, care a avut loc în 1582 după ce s-a oferit dota cea mai mare”.
O altă poveste atribuită Doamnei Neaga, pe care Gheorghe Petcu a verificat-o, se referă la ctitorirea Schitului Cetăţuia de la Ciolanu. Legenda spune că, fiind retrasă aici, Doamnei i-a murit un copil şi, neavând unde să-l îngroape, l-a înmormântat în vale la pustnicii ce erau pe vremea aceea. În memoria copilului a zidit acestor pustnici o bisericuţă cu un zid foarte solid, împrejmuită cu un alt zid asemenea unei cetăţi.
După ce a străbătut localităţile şi a vorbit cu oamenii locului pe unde Doamna Neaga a ctitorit, sociologul Gheorghe Petcu a reuşit – bineînţeles şi cu documentare în biblioteci, aşa cum menţionează prof. dr. Doina Ciobanu în Cuvântul Înainte – să realizeze o carte în premieră, „în care Doamna Neaga se bucură pentru prima oară de o monografie completă”: „Viaţa Doamnei Neaga este zugrăvită în complexitatea ei, fiind prezentată ca: Doamnă (Regină), implicată în treburile ţării, ca o soţie corectă, ca o mamă bună şi iubitoare, ca o ocrotitoare a numeroasei sale familii, şi în mod deosebit ca o creştină desăvârşită, care a făcut numeroase danii şi a ctitorit multe biserici şi mănăstiri”, mai spune dr. Doina Ciobanu în cuvântul său înainte.
Osemintele Doamnei Neaga, care au fost descoperite cu ocazia campaniei de săpături efectuate de Nicolae Iorga în 1936, au fost depuse la biserica-monument istoric din satul Buda Crăciuneşti, unde, în 1936, Comisia Monumentelor Istorice a aşezat o placă de marmură pe care s-a scris: „Aici odihnesc oasele Neagăi, Doamna Ţării Româneşti, soţia lui Mihnea Vodă, ale tatălui ei, Vlaicu, şi ale altor rude”.
Celelalte două cărţi la care se va face referire în manifestarea de la Cislău aparţin, de asemenea, scriitorului Gheorghe Petcu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Galaţi. Este vorba despre cartea care îl evocă pe Alexandru Tzigara-Samurcaş, cel care, ne reaminteşte autorul, a înfiinţat Muzeul Ţăranului Român şi Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca „Carol I”, care funcţionează şi astăzi, instituţii unde a fost timp de peste 40 de ani director. „Este o personalitate fabuloasă. Aş spune că se interferează cu Nicolae Iorga. I-a fost naş de cununie cu a doua soţie. Despre personalitatea lui Alexandru Tzigara-Samurcaş va vorbi la această întâlnire şi academicianul Tudor Berza, nepotul acestuia. Despre legende spun că era nevoie să fie strânse toate într-un volum. Am ţinut să aibă şi judeţul Buzău legendele strânse într-un volum. După <Doamna Neaga> am mai scris <Legende buzoiene, legende râmnicene> şi cartea despre Alexandru Tzigara-Samurcaş. Sunt însă cel mai ataşat de Doamna Neaga, al cărei nume trebuie să revină în municipiul Buzău”, mărturiseşte sociologul Gheorghe Petcu.
