Populația României scade pe zi ce trece și în multe localități numărul locuințelor a ajuns să fie mai mare decât cel al locuitorilor, potrivit statisticilor. Bineînțeles că avem și localități în care oamenii se înghesuie ca furnicile, dar nu sunt cele la care, probabil, se așteaptă toată lumea.
La capitolul „localități-fantomă”, găsim peste 30 de asemenea așezări în care locuitorii sunt inferiori ca număr locuințelor. Printre acestea se află și două localități din Buzău. Mărgăritești este comuna care, în ultimii zece ani, a pierdut 31,4 la sută din locuitori, ajungând acum să numere doar 478 de persoane. Comuna este formată din satele Câmpulungeanca, Fântânele și Mărgăritești.
O altă localitate care a pierdut mulți locuitori este Pardoși, care este și cea mai mică unitate administrativ-teritorială din județ. Aici locuiesc numai 315 suflete, înregistrându-se o scădere față de recensământul din anul 2011, când erau recenzați 453 de locuitori. Pardoși este formată din satele Chiperu, Costomiru, Pardoși, Valea lui Lalu și Valea Șchiopului.
La nivel național, Brebu Nou, din județul Caraș Severin, a pierdut mulți locuitori în ultimii zece ani, ajungând să numere mult mai multe case. La recensământul din 2021 avea 166 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior (87 locuitori în 2011). Comuna Brebu Nou (are două sate în componență, Brebu Nou și Gărâna, este administrată de un primar și un consiliu local compus din nouă consilieri. Primarul este în funcție din 2016. Potrivit INS, la finele anului 2021 fondul de locuințe era de 461 de case. De trei ori mai multe decât localnicii.
La polul opus, localitățile în care oamenii „stau înghesuiți” sunt Vulturu, din județul Vrancea, Bărbulești din Ialomița și Slobozia Bradului din Vrancea.
Prima localitate e Vulturu, județul Vrancea. Potrivit Recensământului 2022, are aproape 7.000 de cetățeni care dispun de 390 de locuințe. Altfel spus, ar trebui să stea câte 17 persoane în fiecare locuință. A doua pe listă este Bărbulești-Ialomița, care are aproape 8.000 de locuitori și puțin peste 1.000 de locuințe.
A treia este comuna vrânceană Slobozia-Bradului. Din problemele identificate de primar: „Creșterea natalității la categoria de populație fără niciun venit, singura sursă fiind alocația de stat pentru copii și ajutorul social. Nivelul de educație al persoanelor din comunitatea de romi este scăzut, conservarea cutumei potrivit căreia viața sexuală debutează la vârste precoce și nu este controlată prin metode contraceptive, nelegalizarea căsătoriei, nerecunoașterea paternității copiilor datorată relațiilor de concubinaj instabile și temporare, acces limitat la informațiile primare privind educația medicală, lipsa locurilor de muncă precum și a resurselor materiale necesare unui trai decent. Nevoile acestei categorii de populație sunt multiple și interdependente, educația este singura intervenție care poate asigura generatoare dezvoltate și cu un grad redus de dependență față de structurile statului, aceasta reprezentând singura investiție majoră, cu consecințe imediat nepalpabile dar cu efecte pozitive pe termen lung”, potrivit HotNews.
Dar, deși avem o Strategie Națională a Locuirii pentru perioada 2022-2050, calitatea locuirii este la limita suportabilului în unele zone din România.
La nivelul județului Buzău localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori sunt Mărăcineni (+16,60 la sută față de populația din 2011, 9.653 locuitori), Vadu Pașii (+4,46 la sută, 9.726 locuitori) și Vernești (+4,34 la sută, 9.008 locuitori).
România, cel mai agromerat stat în UE
Dacă media europeană a supraaglomerării este la 18 la sută, noi suntem la peste 40 la sută. Calitatea locuințelor poate fi măsurată în multe feluri. Una este supra-aglomerarea. În UE, în 2020, 17,8 la sută din populație locuia într-o astfel de locuință, o pondere care a scăzut de la 19,1 la sută în 2010. În 2020, cele mai mari rate de supraaglomerare au fost observate în România (45,1 la sută), Letonia (42,5 la sută) și Bulgaria (39,5 la sută), iar cele mai scăzute în Cipru (2,5 la sută) și Malta (4,2 la sută), arată datele oficiale.
Opusul unei locuințe supraaglomerate este o casă subocupată, ceea ce înseamnă că este prea mare pentru nevoile celor care locuiesc în ea. Motivul subocupării este că, odată cu trecerea timpului, copiii cresc și pleacă la studii ori se căsătoresc, lăsându-i pe părinți singuri. Cele mai mari cote de locuințe subocupate au fost înregistrate în Malta (72,5 la sută), Cipru (71,4 la sută) și Irlanda (63,3 la sută), iar cele mai scăzute în România (7,1 la sută), Letonia (10,3 la sută) și Grecia ( 11,0 la sută).
