Doar Cerul îi mai poate salva pe fermierii buzoieni
Seceta și toamna mult prea blândă pun pe butuci agricultura
Anul agricol 2022 a fost unul foarte tensionat, marcat de o secetă cruntă, iar fermierii au s-au văzut în postura de a nu cultiva deloc porumb, din lipsa precipitațiilor. Acum, în lunile de toamnă, când fermierii au însămânțat, cu speranța că de data aceasta vor avea parte de precipitații, culturile nu au încolțit din cauză că la Buzău nu a plouat absolut deloc. Mai mult, acum nici sistemele de irigații nu mai sunt folosite. În Vrancea și Buzău canalele au fost oprite la finalul lunii octombrie, pentru că așa cere legea, iar agricultorii se roagă să plouă. Pe de altă parte, alimentele vor fi din ce în ce mai scumpe.
În județul Buzău, anul acesta puteau fi irigate 24.000 de hectare de culturi agricole, însă fermierii din județ au încheiat contracte pentru doar 16.000 de hectare. La cea mai mare fermă din județ, unde sunt însămânțate 4.000 de hectare, culturile de rapiță și orz sunt în mare parte compromise în lipsa precipitațiilor.
De mare ajutor ar fi fost continuarea udărilor, însă instalațiile stau nefolosite pe câmp pentru că, potrivit legii, de la 30 octombrie, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) a oprit furnizarea apei pe principalul canal de irigații. Disperați că ploile de toamnă întârzie, agricultorii le cer apă specialiștilor de la Îmbunătățiri Funciare. Pentru irigații, însă, cel puțin până la sfârșitul anului, acest lucru nu va fi posibil.
„Campania de irigații pentru anul 2022 a fost încheiată la finalul lunii octombrie, la acest moment pregătim campania pentru 2023”, a declarat Claudiu Carpen, șeful sucursalei ANIF Buzău, pentru tvr1.
Mai mult, ANIF, chiar dacă ar avea o portiță legală, nu poate onora solicitările întrucât Canalul Vest se află în reabilitare, pentru a se asigura fermierilor apă în condiții bune anul agricol următor. 2023 se anunță și mai greu, pentru că numărul cererilor este cu mult mai mare față de anul acesta, iar fermierii se tem să nu rămână fără irigații pentru culturi, lucru care i-ar putea conduce către faliment.
Nu puțini sunt agricultorii care deja se întreabă dacă agricultura mai este sau nu o afacere profitabilă în țara noastră. România a însămânţat cu cereale, în anul agricol 2022, o suprafaţă de 5,4 milioane de hectare, ceea ce reprezintă peste jumătate din suprafaţa totală arabilă. Din spusele fermierilor, cu toată situaţia foarte grea pentru proprietarii de terenuri afectaţi de secetă, ca urmare a preţurilor ridicate, anul acesta s-au făcut bani din agricultura vegetală, respectiv cultivarea cerealelor, mai ales pentru cei cu terenuri irigate, potrivit zf.ro.
Județul cel mai afectat de secetă rămâne Vrancea, însă agricultorii vrânceni nu au avut instalații proprii să transporte apa din canalul Siret-Bărăgan la culturi.
Temperaturile ridicate afectează și plantele
Temperaturile ridicate afectează grav agricultura, pentru că plantele, copacii și insectele se pregătesc de primăvară, nu de iarnă.
Mai mulţi fermieri din sudul ţării, unde temperaturile din ultimele săptămâni au fost de peste 15 grade, sunt nevoiţi să îşi stropească plantele cu insecticide împotriva dăunătorilor care în mod normal dispăreau în această perioadă.
Specialiștii confirmă că vremea capricioasă din această toamnă a dat peste cap ritmul normal de viață al plantelor. „Temperaturile sunt mari pentru această perioadă, de aceea au apărut dezechilibre, pomi care au înflorit, pentru că ceasul biologic al plantelor a fost păcălit”, a declarat Costel Vînătoru, directorul Băncii de Gene Buzău.
Suprafaţa afectată de secetă a depăşit 1.057.000 de hectare. Principalele culturi de toamnă afectate de secetă sunt cele de grâu, orz, ovăz, secară şi rapiţă. Totodată, la nivel European, seceta afectează grav culturile de măslini. Alte plante sau copaci au început să înflorească. Într-o livadă din Muntenia, cireşii au muguri, iar în Gorj, o cultură de smochini a început să producă fructe. Mai mult prognoza Administraţiei Naţionale de Meteorologie arată că abia spre sfârşitul lunii vom avea temperaturi normale pentru această perioadă.
Canicula de toamnă prelungeşte şi perioada alergiilor, pentru că plantele care provoacă alergii severe nu au dispărut încă. Un raport al Organizației Meteorologice Mondiale arată că ultimii opt ani au fost cei mai calzi înregistrați vreodată, lucru care demonstrează că încălzirea globală se accentuează. Iar faptul că aceste episoade se repetă arată că există o legătură cu această schimbare climatică.
