Cultivarea porumbului devine o misiune din ce în ce mai grea în România, mai ales pentru fermierii din zonele de sud și est. Având în vedere că seceta persistă sau chiar se agravează de la an la an, doar fermierii care au acces la irigații mai pot să facă producții care le asigură continuitatea în acest domeniu. Restul sunt nevoiți să se adapteze și să caute alte soluții.
La Buzău, spre exemplu, unii fermieri au ales să înlocuiască porumbul cu sorgul, o plantă originară din Africa, dar care a dat rezultate bune și pe pământ românesc. În alte zone, fermierii vor să se reprofileze pe alte culturi, mai puțin obișnuite pentru țara noastră.
„Porumbul este cea mai deficitară cultură, în acest moment, în Ialomița. În zona din nordul Ialomiței, unde mă aflu eu, posibilitatea pentru irigații este foarte redusă. Avem câțiva fermieri care au încercat prin picurare, din nefericire puțurile săpate la adâncimea corectă nu au debite suficient de mari. Noi ne doream foarte mult să mergem în această direcție a irigațiilor, dar ne întristează foarte mult poveștile fermierilor din zonă”, a precizat Iulia Blagu, fermier din județul Ialomița, pentru AGRO TV. Potrivit acesteia, o cultură pe care o ia în considerare pentru a înlocui porumbul este cea de năut, care are mult mai puține pretenții în ceea ce privește apa. Totuși, schimbarea nu este una ușoară, pentru că tehnologia de cultură este diferită. „Variante multe de înlocuire, fără nicio posibilitate de a iriga, sunt puține. Noi luăm în calcul inclusiv năutul, fiind o plantă foarte puțin iubitoare de apă. Pe de altă parte, evident că ar însemna o schimbare destul de majoră în ciclicitatea noastră și în tehnologiile pe care noi încă nu le stăpânim”, a mai spus Iulia Blagu în emisiunea „Agricultura la Raport”.
Deși România, considerată o țară eminamente agrară, avea un sol proprice agriculturii și cu o cantitate permanentă de apă, astăzi asistăm la un fenomen cauzat de lipsa de irigații, și anume seceta pedologică, fenomen ce se manifestă în aceste zile, poate mai accentuat ca niciodată. Conform specialiștilor, zonele de impact ale acestui fenomen sunt în Dobrogea, pe suprafețe agricole din Moldova, dar și în sud și sud-estul țării, în Muntenia și Oltenia.
Seceta pedologică se menţine în Dobrogea, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, Muntenia şi Oltenia, dar şi în anumite zone ale Transilvaniei, Banatului şi Crişanei, arată prognoza de specialitate emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) pentru perioada 21 – 27 octombrie 2023.
„Rezerva de apă în stratul de sol 0-20 cm (ogor) va prezenta valori satisfăcătoare şi apropiate de optim, în Maramureş, cea mai mare parte a Transilvaniei, Crişanei şi a Banatului, local nordul, nord-vestul, vestul, estul şi centrul Moldovei, izolat nord-vestul Munteniei şi nordul Olteniei. Conţinutul de umiditate din sol se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Dobrogea, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, Muntenia şi Oltenia, estul, local centrul şi sudul Transilvaniei, izolat nord-estul Banatului şi vestul Crişanei”, precizează specialiştii ANM.
În acest context, procesele de creştere şi dezvoltare la culturile de toamnă vor evolua pe ansamblu normal în majoritatea zonelor de cultură, acestea fiind uşor intensificate în jumătatea vestică a teritoriului, datorită regimului termic din aer şi sol mai ridicat decât în mod obişnuit. Totodată, starea de vegetaţie a plantelor va fi pe ansamblu bună şi medie pe terenurile cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului, respectiv medie şi slabă în semănăturile tardive şi pe suprafeţele cu deficite moderate de apă în sol din sudul, estul şi sud-estul ţării.
În funcţie de data semănatului şi condiţiile pedoclimatice, orzul şi grâul de toamnă îşi vor continua fazele de germinare-răsărire (20-100 la sută) în aproape toată ţara, precum şi începutul creşterii primelor frunze (1-3 frunze).
