În urmă cu trei ani, un tânăr fotbalist camerunez lua calea Europei, traseu, de altfel, „bătătorit” de mulți jucători din Africa Centrală. Povestea lui Mark Fofe Tiomela este una clasică, a jucătorilor de pe continentul negru: a intrat pe radarul scouterilor, fiind observat la câteva meciuri din Liga a 2-a cameruneză. A ajuns în România, la Severin, dând, practic, Ndole-ul african pe prazul oltenesc. A avut, ca mai toți jucătorii africani, probleme cu actele, dar visul său, acela de a juca într-o primă ligă din Europa, nu s-a destrămat. După un stagiu în Mehedinți, a semnat cu Lugoj, pentru ca apoi să ajungă la Brăila, ultima clasată în seria a II-a, cea în care concurează Metalul, Râmnic și Limpeziș.
În această iarnă, Mark și-a dat acordul să vină la echipa antrenată de Younes Hamza, un alt jucător african. Ambițiile acestuia, cel puțin pe termen scurt, sunt legate de evitarea retrogradării în Liga a 4-a, obiectiv pe care îl consideră realizabil. S-a acomodat imediat, nu-l deranjează frigul, iar condițiile de antrenament, fie ele de eșalonul trei, i se par excelente.
În cei trei ani de când a venit în Europa, Mark Fofe a învățat limba și o rupe binișor pe românește. Africanul este de părere că integrarea este unul dintrei cei mai importanți factori, atunci când mergi să câștigi o pâine în altă țară. Tocmai de aceea face eforturi continue să-și perfecționeze vocabularul.
Fofe nu este străin nici de cultura fotbalistică românească. Camerunezul urmărește constant meciuri din prima și din a doua divizie, dar și partide de colecție ale fotbalului mioritic. Îl admiră pe Lăcătuș, jucător pe care l-a văzut doar în imagini de arhivă, și s-a atașat deja de FCSB, echipă pe care o încurajează, deocamdată, din fața televizorului.
Dintre fotbaliștii camerunezi, îl admiră pe Zambo Anguissa, „omologul” său de la Napoli și, nu se poate altfel, pe Samuel Eto’o, fostul jucător de la Real, Mallorca, Barcelona sau Inter Milano, devenit, între timp, președinte al Federației de Fotbal din țara africană.
