Actualitate

Descendenții lui Alexandru Ioan Cuza și Marghiloman, la Buzău, la conferința dedicată Tratatului de la Trianon

Invitați speciali joi, 4 mai, la Buzău, cu ocazia evenimentului „Tratatul de la Trianon – 4 iunie 1920 – bucuria națiunii române”. Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la semnarea tratatului care însemna recunoașterea oficială a eforturilor pe care România le-a făcut pentru dobândirea te­ritoriilor locuite de români, Primăria Buzău a organizat o conferință națională.

Evenimentul a avut loc în amfiteatrul din Parcul Tineretului și s-a bucurat de prezența senatorului Titus Corlățean, fost ministru de Externe și ministru al Justiției din România, Î.P.S. Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, generalului maior Dragoș Dumitru Iacob, comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica”, actorului Dan Puric, a lui Bogdan Cuza, strănepotul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, scriitorului Aurel Ștefanachi, proprietarul editurii Tipo Moldova și familiei Vlăduca Marghiloman, urmașă a ilustrului buzoian Alexandru Marghiloman.

Aproximativ 200 de buzoieni au luat parte, în ­public, la conferință.

Corlățean și propunerea legislativă legată de 4 iunie 

„Salut acest eveniment care marchează un moment esențial pentru națiunea română. E o bucurie să fiu astăzi aici. De ce este important acest tratat de pace încheiat cu un alt stat, nu cu România, pentru națiunea română? Ar fi multe de spus. Dar, în esență, faptul că acest tratat de pace încheiat cu o entitate învinsă în Primul Război Mondial a marcat recunoașterea internațională, atât juridică, cât și politică, a actului extraordinar a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 și recunoașterea internațională a voinței românilor majoritari din Transilvania de reunificare cu țara. Acest tratat a consfințit și drepturile civile și politice ale românilor din Transilvania, drepturi de care nu au ­bene­ficiat pe perioada Imperiului Austro-Ungar”, a spus senatorului Titus Corlățean.

De asemenea, fostul ministru de Externe a vorbit despre inițiativa sa ­le­gislativă prin care ziua de 4 iunie să devină Ziua Trata­tului de la Trianon.

„Nu este o lege împotriva nimănui. Este dreptul nostru legitim și pentru asta nu trebuie să cerem aprobarea nimănui. Este o lege pentru națiunea română, să puteam să marcăm cum se cuvine acest moment de istorie națională. Este în egală măsură o modalitate de a spune foarte clar și ferm că orice încercare de rescriere a istoriei, orice încercare de rescriere a consecințelor unui tratat de pace și orice tendință revizionistă sunt neacceptabile și nu pot să devină realitate într-o Europă racordată euro-atlantic”, a mai declarat Titus Corlățean.

Puric: „Bă, tu știi ce i-a spus Brătianu lui Clemenceau?” 

„Nașul meu de botez m-a întrebat, când eram copil, utecist: <Măi, tu ai auzit de Pacea cu Ușile Trântite?>. De unde să fi auzit eu de asta în plin communism? <Bă, tu știi ce i-a spus Brătianu lui Clemenceau?>. De unde să știu eu… credeam că Brătianu era extremă dreaptă la fotbal. Dar autoritatea cu care îmi vorbea nașul era autoritatea unei istorii trăite. <Clemenceau, (n.r., prim-ministru al Franței) i-a spus lui Brătianu: Nu știu unde se află România>. Era o negociere de pace de după război și voiau să ne scoată din partea beligerantă. Iar Brătianu a răspuns: <România este acolo unde au murit peste 200.000 de soldați, ca dumneavoastră să câștigați războiul> și i-a trântit ușa lui Clemenceau. Mai târziu am citit că ar fi zis: <Să vă ia dracuă de mari puteri!>. Asta înseamnă că aveam oameni politici fantastici, nu ca momâile de astăzi. Ați văzut că nu a fost timp să intre legea cu Trianonul, dar a fost timp pentru legea cu educația sexuală (…) Iar tata m-a întrebat dacă știu cine a fost Alexandru Marghiloman. Iar habar nu aveam. <A fost marele crucificat tăcut al Unirii>. Trebuie să fim mândri că aici s-a născut și a trăit o asemenea conștiință care s-a jertfit în tăcere”, a spus Dan Puric.

Patriarhia a orânduit o slujbă de pomenire pentru 4 iunie

„Datorită jertfelor eroilor din Războiul de Reîntregire a fost posibilă făurirea României Mari, prin unirea celor trei mari provincii românești, Basarabia, Bucovina și Transilvania cu patria mamă. Patriarhia Română a orânduit ca și anul acesta, în încheierea evenimentelor dedicate Centenarului Marii Uniri, desfășurate pe parcursul anilor 2018-2019, să fie săvârșită astăzi o slujbă specială de pomenire a eroilor, ostașilor și tuturor celor care au contribuit la realizarea idealului de unitate națională al românilor. Totodată, pomenim diplomații patrioți, adevărați bărbați de stat, cărora le datorăm justa înțelegere de către marile puteri ale vremii a legitimității actului de unire a românilor”, a spus Î.P.S. Ciprian Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.

Despre rolul Armatei

„Trebuie să vorbim despre rolul soldatului român, rol pe care l-a avut în făurirea Marii Uniri, consfințită politic prin Tratatul de la Trianon. Războiul de Reîntregire a României, evenimentul cel mai important din istoria neamului românesc a fost confruntarea politică, militară și diplomatică, la sfârșitul căreia s-a împlinit idealul nostru național, Marea Unire. Rolul Armatei în apărarea și făurirea Marii Uniri a fost unul hotărâtor. Operațiile Armatei române de la începutul ­anu­lui 1918 și până în martie 1920, când cea mai mare parte a Armatei a trecut la starea de pace, ne oferă importante lecții atât din punctul de vedere al planificării și ducerii operațiilor ofensive și de apărare, cât și din cel al atitudinilor participanților la războiului de apărare a Marii Uniri, din anul 1919”, a spus gene­ralului maior Dragoș Dumitru Iacob, comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica”.

„Străbunul meu, Alexandru Ioan Cuza, a vizitat așezămintele de la Buzău”   

„S-au scurs 100 de ani de la actul de naștere al României Mari, odată cu semnarea Tratatului de la Castelul Trianon din Versailles, act care consacră, juridic vorbind, granițele României noastre eterne. Suntem aici împrejmuiți de Munții Buzăului, această splendoare încununată de mistere și legende și care încă din Neolitic are gravate semne ale precreștinismului și ale creștinismului. Asta arată adevărata vechime a acestui popor. Legenda spune că în apropiere de Buzău se află Schitul Cârnu, ctitorit de Doamna Chiajna la 1514, și la alți 40 km există comuna Colți, unde se află cel mai mare muzeu al chihlimbarului din lume. Ambele așezăminte au fost vizitate în perioada glorioasei sale domnii, de străbunul meu, de Alexandru Ioan Cuza, făuritorul statului național unitar modern român”, a declarat Bogdan Cuza, strănepotul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Bunicul lui Bogdan Cuza este Alexandru Constantin Cuza, băiatul vărului primar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Urmașul lui Alexandru Ioan Cuza are 67 de ani, s-a născut în Sibiu, a plecat din România în urmă cu mai mult timp și trăiește, în prezent, în Germania.

„Buzăul este un oraș deschis de eroi”   

„România sărbătorește astăzi o zi extraordinară pentru nația noastră. Este cel mai fericit și important tratat pentru țară, momentul în care s-a obținut cartea de identitate internațio­nală, când am început să fim recunoscuți oficial de toate statele lumii. Buzăul este un oraș deschis de eroi, începând cu martiriul Sf. Sava, din anul 372. De asemenea, aici sunt cei mai mulți eroi necunoscuți care își duc somnul de veci, aproape 9.000. Nimic nu este mai important pentru mine, ca primar, decât să încerc să recuperez istoria acestui neam românesc de la curbura Carpaților”, a spus primarul Constantin Toma.

2 Comentarii

  1. Prin Tratatul de la Trianon Ungaria ca subiect de drept internațional nu a pierdut nimic. Entitatea impusă la retrocedarea unor teritorii a fost Imperiul Habsburgic. La Versailles Ungaria a redevenit stat național după 500 de ani de rătăciri prin istoria lumii. Azi, maghiarii ignoranți, alienați de adevărul istoric, urlă de dureri închipuite. În realitate România este singurul stat din lume înconjurat numai de români, mărturie stând de milenii fagurele de miere al limbii române.

  2. Felicitari organizatorilor si celor care au raspuns invitatiei de a participa la acest frumos eveniment al aniversarii centenarului actului juridic care consfinteste Marea Unire a neamului romanesc de pretutindeni.
    Din pacate, evenimentul se incadreaza intr-o firava actiune de asa importanta, care face din Buzau un centru al simtirii nationale, al respectului fata de inaintasii care au demonstrat prin fapte ca acest popor trebuie sa fie unit, puternic, respectat.
    Totdeauna, dupa un razboi va exista un invins si un invingator, printre care se afla si Ungaria, care inca nu intelege pe deplin ca in fata normalitatii, adevarului istoric trebuie sa te inclini. Este de datoria noastra sa fim permanent consecventi adevarului istoric, iar prin evenimente ca cel de la Buzau nu s-a facut altceva decat sa se reitereze aceste fapte incontestabile.
    La multi ani ROMANIA!

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker