De ce spun reprezentanții Băncii Mondiale că economia Buzăului își păstrează predispoziția pentru industrie

Pornind de la stadiul de târg în perioada medievală, Buzăul a trecut, de-a lungul anilor, prin mai multe etape de instabilitate la toate nivelurile, care s-a răsfrânt și asupra economiei. După stabilizare, atelierele meș­teșugărești au îmbrăcat haina industriei, ceea ce a făcut ca orașul să cunoască o dezvoltare rapidă.

Industria de morărit era reprezentată în perioada interbelică de către fabrica Garoflid, denumită mai apoi Zangopol, care avea în 1928 un capital de 5 milioane de lei, iar în 1938 ajunsese la 38 de milioane de lei și 100 de angajați. Și fabrica Metalurgica și Turnătorie – S.A avea în 1928 un capital de 9 mili­oane de lei, fiind închisă în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

Regimul comunist a implementat politica de națio­nalizare a întreprin­derilor, precum și industrializarea forțată, deși unele industrii nu erau în concordanță cu această re­giune. în 1965, a fost implementat proiectul zonei industriale Buzău Sud, ce acoperea o supra­față de 318 hectare, pe locul fostei rafinării Saturn. Așa au apărut Întreprinderea de Sârmă și Produse din Sârmă (denumită după 1990 Ductil), Întreprinderea de Aparate Cale (după 1990, Apcarom), Întreprinderea Metalurgica (cea fondată în 1928), Întreprinderea de Geamuri (din 1991, Gerom S.A.), Întreprinderea de Contactoare și cea de mase plastice (după 1990, Romcarbon S.A.). După căderea regimului comunist, multe dintre aceste întreprinderi s-au organizat în societăți pe acțiuni, privatizarea fiind salvarea lor.

Astfel, în 1998, întreprinderea Apcarom S.A., singurul producător de aparate de cale ferată din România, a fost cumpărată de austriecii de la VAE, ajungând, în 2016, la o cifră de afaceri de 175 de milioane de lei și un profit de 16.3 mili­oane de lei, în creștere cu 22 la sută față de anul 2015, conform zf.ro.

Ductil S.A. a fost privatizată în 1999 și separată în perioada 1999 – 2000 de către acționarul majoritar FRO Spa, care a păstrat doar secția de electrozi și echipamente de sudură și a vândut restul secțiilor. Astfel, secția producătoare de sârmă, plasă sudată, fero­nerie și beton a fost achi­ziționată de compania italiană Sidersipe, devenind Ductil Steel S.A. În 2007, FRO Spa a vândut pachetul majoritar companiei rusești Mechel, pentru suma de 90 de milioane de euro. La rândul ei, în 2013, Mechel a vândut toate activele deți­nute la cele șase combinate din România, printre care și Ductil, pentru suma de 230 lei. Cum­părătorii au fost cei de la compania Invest Nikarom SRL, cu sediul social în București și ai căror acționari sunt ruși, care au închis-o.

Zahărul S.A. a fost achiziționată de către austriecii de la Agrana Zucker în anul 1996, care mai dețin o fabrică de zahăr la Roman, o fabrică de amidon la Țăndărei și una de sucuri la Vaslui. Grupul austriac este unul dintre cei mai mari producători de zahăr din Europa Centrală și de Est, cu afaceri anuale de aproximativ 3 miliarde de euro, 55 de fabrici și 8.500 de angajați în 26 de țări, conform zf.ro.

La sfârșitul anului 1995, grupul SABMiller din Africa de Sud intră pe piața buzoiană, prin cumpărarea Fabricii de Bere Vulturul Buzău. Apoi, compania sud-africană a  preluat pachetul majoritar de la Bere Timi­șoreana, fiind, în prezent, responsabilă de producția de bere Ursus de la Buzău. Aceștia înregistrau în anul 2016 un profit de 144 de milioane de lei, în creștere cu 227 la sută față de anul 2015. În prezent, fabrica este deținută de producătorul japonez de bere Asahi Breweries.

Americanii de la Bunge au o fabrică la Buzău, unde comercializează și procesează cerealele, semințele de floarea-soarelui, rapița și soia. Aceștia sunt repre­zentați în sectorul alimentar prin mărcile de ulei Floriol, Unisol, Ulvex și Raza Soarelui. Gigantul american în­cheia anul 2017 cu afaceri de 1,7 miliarde de lei (circa 378 milioane de euro), în creș­tere cu 30 la sută față de anul 2016, conform zf.ro.

Nu doar străinii au reușit să salveze fabricile din Buzău, ci și antreprenorii români. Astfel, industria morăritului și panificația rămân o componentă importantă pe piața buzoiană, reprezentată prin grupul Boromir, cea mai mare afacere românească din sectorul de morărit și panificație, deținută de omul de afaceri vâlcean Constantin Boromiz. În 2020, Boromir a investit 3 milioane de euro în linia de pâine de la Buzău, iar la sfârșitul anului 2019, compania încheia cu o cifră de afaceri de 314 milioane de lei, plus 17 la sută conform zf.ro.

Potrivit unui studiu efectuat în 2016 de către Banca Mondială, economia Buzăului își păstrează predispoziția pentru industrie și în prezent, mai mult decât pentru servicii, ceea ce face ca orașul să fie ofertant pentru tinerii cu calificare medie.