Supranumit „Bob Dylan al României”, râmniceanul Vali Sterian a fost un artist desăvârșit și unul cei mai înverșunați militanți pentru drepturile civile. Puțini știu însă că celebrul artist a fost un rebel încă din adolescență, fapt ce a dus la exmatricularea sa din liceu, la Rm. Sărat.
În cadrul unui interviu acordat de tatăl sau în urmă cu câțiva ani, înainte să moară, părintele folkistului spunea că Vali Sterian și-a făcut prima formație în anii de liceu. Artistul a urmat cursurile Liceului „Al. Vlahuță” din Rm. Sărat, și și-a făcut prima formație, „Copiii florilor”, împreună cu un prieten, Carmen Marin. Îi plăceau limbile străine și începuse să corespondeze cu tineri din Anglia și Franța, care îi trimiteau albume Beatles, lucru care nu i-a lăsat indiferenți pe „unii”.
„Am fost chemat la Securitate și mi s-a spus: <Ia uite cu ce se ocupă fiul dumitale. Fiul dumitale face corespondență cu tineri din Anglia și din Franța>”, a declarat Costică Sterian, tatăl artistului, pentru jurnalulnational.ro în urmă cu mai mulți ani.
„Când au luat-o pe englezește a început să urle sala”
În clasa a XII-a, „Copiii florilor” au participat la un concurs al liceelor, la Buzău. Au cântat câteva piese de muzică ușoară românească și apoi au dat-o pe Beatles. „Când au luat-o pe englezește a început să urle sala. Și i-a oprit. Era ceva care nu trebuia cântat. Eu i-am felicitat că au cântat lucrurile astea, dar a aflat Securitatea. Și m-au chemat iarăși la Securitate: <Noi nu facem educație așa, noi facem educație comunistă>. Asta era în 1971, primăvara”, mai spunea Costică Sterian, cel care s-a stins din viață la vârsta de 90 de ani, în 2015.
După câteva zile, consiliul profesoral a propus ca elevul Sterian Valeriu să fie eliminat două săptămâni de la cursuri. „Toată lucrarea a fost de la Securitate, să-l învețe minte, să-i taie aripile”, mai declara tată artistului.
„Orice fac, da’ turnătorul Securității n-o să fiu niciodată”
Episodul cu eliminarea lui Vali Sterian din liceu s-a întâmplat în 1971, când acesta era în clasa a XII-a. În ziua când a aflat că a fost exmatriculat, Vali Sterian s-a închis în camera lui și a strigat: „Vino, Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni!”. Acest strigăt de furie și de durere al unui tânăr căruia i se cerea să nu mai fie el însuși aceasta să devină în 1989 refrenul uneia dintre cele mai cunoscute și importante creații ale sale, „Nopți”. „I-a mustrat pe profesorii lui, că au fost nedrepți. Tot ce era nedreptate nu-i plăcea. Ideea i-a rămas în cap. Era supărat tare, din cale-afară. Era războiul din Vietnam atunci”, își mai amintea Costică Sterian.
Curajul de a nu respecta tiparele societății comuniste avea să-l coste pe artist peste ani. „A făcut concerte cât a fost student, turnee mari, dar nu i s-a dat voie niciodată să plece în Occident. Îi trebuie aprobare de la Securitate, dar cei de la Securitate nu i-au dat voie. I-au spus: <Să ne dai și nouă de știre ce vorbești pe acolo>. Și el a zis: <Orice fac, da’ turnătorul Securității n-o să fiu niciodată>, așa i-a spus unui colonel. Când a început Revoluția, eram și eu cu ochii pe televizor. Și primesc un telefon de la el: <Tată, a început Revoluția, mă duc la Revoluție!>. Și toate zilele acelea a fost pe baricade”, a mai povestit tatăl artistului.
Născut în 1952 în satul Știubei, Rm. Sărat, Vali Sterian a fost unul dintre liderii generației care a pus bazele folkului românesc, cea din anii ’70. Remarcându-se deopotrivă ca muzician și poet, Vali Sterian a adus contribuții majore în dezvoltarea genurilor folk și folk-rock în România, dar și în realizarea fuziunii între starea și mesajul exprimate de versuri și linia melodică folk-rock. Iubitor de protest și cu un spirit acid, Sterian a reprezentat un segment artistic practic neîntâlnit în întreg peisajul muzicii românești. Pendulând între ironie și cinism, a criticat constant în cântecele sale lipsa de orientare a omului societății contemporane, nedreptatea, subproducțiile muzicale și de critică ale vremii sau ororile determinate de Războiul Rece. Vali Sterian a murit pe 16 septembrie 2000, bolnav de cancer, și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București.
