Curtea de Conturi: Entitățile publice buzoiene, incapabile să facă proiecte pentru comunitățile locale

Funcționarea administrației locale susținută din sumele alocate de la bugetul de stat, nerealizarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și ponderea cea mai mare a cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor în detrimentul investițiilor sunt cele mai importante aspecte care fac ca activitatea unităților administrativ-teritoriale din județ să funcționeze defectuos, aceasta este concluzia celui mai recent raport al Curții de Conturi dat publicității în luna septembrie, cu privire la rezultatele misiunilor de audit efectuate de Camera de Conturi Buzău pe parcursul anului 2022.

„Ca și în anii precedenți, aportul propriu al comunităților locale la acoperirea necesarului de fonduri nu se situează încă la nivelul dorit, în continuare în bună măsură funcționarea administrației teritoriale locale este susținută din sumele alocate de la bugetul de stat prin redistribuire și sume pentru echilibrarea bugetelor locale”,  se arată în raport. Astfel, plățile efectuate au fost sub nivelul prevederilor bugetare definitive cu suma de 1.184.502.000 lei, gradul de execuție realizat fiind de 56,75 la sută, în creștere ușoară față de gradul de execuție aferent anului 2021, care a fost de 56,31 la sută.

„Principala cauză care a influențat nerealizarea execuției bugetare a cheltuielilor (plăților) față de prevederile bugetare definitive, o constituie nerealizarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și a cheltuielilor de capital. Astfel, plățile aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au fost efectuate în proporție de 30,61 la sută, fapt care denotă fie disfuncționalități în fundamentarea prevederilor bugetare, atât la venituri, cât și la cheltuieli, fie în implementarea proiectelor de dezvoltare finanțate din fonduri externe nerambursabile. De asemenea au fost previzionate cheltuieli în sumă de 8.493.000 lei pentru proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNNR, ce nu au fost efectuate și din total prevederi bugetare definitive în sumă de 1.835.000 lei pentru proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferente PNRR au fost efectuate plăți în sumă de numai 65.000 lei respectiv un procent de 3,54 la sută”, consideră inspectorii financiari.

Conform aceluiași document, „execuțiile (bugetare, n.r.), cu mult sub nivelurile programate ale cheltuielilor de capital, 36,84 la sută precum și ale cheltuielilor aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe, reflectă, la fel ca în anii precedenți, incapacitatea entităților publice de a elabora proiecte viabile, eligibile, pentru domenii prioritare în dezvoltarea economică și socială a comunităților locale”.

În al treilea rând, ponderea cea mai ridicată în totalul plăților efectuate, o dețin Cheltuielile de personal (25 la sută), urmate de Cheltuieli de capital (20 la sută), Cheltuieli cu bunuri și servicii (21 la sută), Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (14 la sută), Asistență socială (8 la sută), Alte cheltuieli ( 5 la sută), Transferuri între unități ale administrației publice (4 la sută), Subvenții (2 la sută) și Operațiuni financiare (1 la sută).  „Din tendința evoluției și structura cheltuielilor efectuate, se observă orientarea cu precădere spre asigurarea condițiilor de funcționare a autorităților administrațiilor publice locale, prin efectuarea cheltuielilor de personal, cheltuielilor pentru bunuri și servicii și asistență socială și în mai mică măsură spre realizarea de investiții destinate dezvoltării comunităților locale”, arată Curtea de Conturi.

Față de anii 2020 și 2021, în anul 2022 nivelul cheltuielilor efectuate a crescut cu un procent de 24,19 la sută respectiv cu 17,02 la sută. „Din analiza datelor de execuție a cheltuielilor bugetelor instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii, la nivelul județului Buzău, se constată că plățile efectuate în cursul anului 2022, au fost în sumă de 422.871.000 lei, care, față de prevederile bugetare inițiale reprezintă 22,65 la sută, iar față de prevederile bugetare definitive, reprezintă 80,84 la sută. Diferența mare între gradul de încasare din prevederile inițiale și gradul de încasare din prevederile definitive se datorează unor previziuni inițiale nerealiste la cheltuielile cu bunuri și servicii de 1.531.801.000 lei față de prevederile definitive în sumă de 173.374.000 lei. Din analiza plăților efectuate în structura lor economică, se constată că ponderea cea mai mare o au Cheltuielile de personal, respectiv 63,12 la sută urmate de cheltuielile efectuate cu Bunuri și servicii cu o pondere de 30,85 la sută din totalul plăților efectuate”, arată auditorii financiari.