Curtea de Conturi: dezastru în sistemele de apărare împotriva inundațiilor. Care este situația la Buzău

Într-o perioadă când fenomenele meteorologice extreme au luat amploare, România pare complet descoperită în fața pericolului inundațiilor, scrie HotNews. „Un raport al Curții de Conturi dezvăluie o situație dezastruoasă: sute de baraje fără avize și fără proprietar, diguri în stare avansată de degradare, echipamente vechi de peste 100 ani și lipsă acută de personal. Toate acestea pun în pericol viața oamenilor și pot produce pagube materiale semnificative”, arată sursa citată.

În România, capacitatea infrastructurii de protecție împotriva inundațiilor este afectată semnificativ, spune raportul Curții de Conturi. Din totalul de 2.013 baraje care existau în România în anul 2021, mai puțin de jumătate, adică doar 983, aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță. 221 de baraje aveau autorizația de funcționare expirată, iar 809 dintre ele nu au fost autorizate vreodată. În plus, alte 121 de baraje au fost lăsate în paragină, nu există sau nu este cunoscut un proprietar sau un administrator legal, și prezintă risc de accidente.

 Nu există niciun expert în România care să evalueze diguri

Administrația Națională Apele Române (ANAR) administrează 9.391 kilometri de diguri, însă acestea nu dețin autorizație de funcționare emisă de Ministerul Mediului, pentru că nu are cine să le evalueze. „Până în prezent nu au fost atestați experți pentru evaluarea stării de siguranță în exploatare a digurilor de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de categoria de importanță”, spun auditorii.

Astfel că nu este cunoscută cu exactitate starea digurilor și nici dacă sunt eficiente sau nu în fața inundațiilor, deși sunt semnalate unele sectoare de diguri în stare avansată de degradare.

 Echipamente vechi de peste 100 de ani

Cauzele pentru care există risc de inundații: despăduririle și exploatările forestiere fără respectarea regulilor silvice; nevalorificarea hărților de risc la inundații în planurile de urbanism; acordarea de autorizații de construcție/construcția fără autorizație în zonele inundabile ale cursurilor de apă; distrugerea/neîntreținerea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor; extinderea proprietăților în albiile cursurilor de apă și îngustarea secțiunii de scurgere a acestora; executarea de lucrări în albiile cursurilor de apă și neaducerea la parametrii inițiali a acestora (pantă, secțiune de scurgere); construcția unor poduri/podețe cu secțiuni necorespunzătoare; obturarea albiilor cursurilor de apă cu gunoaie sau deșeuri rezultate în urma exploatărilor forestiere; inexistența unui sistem de avertizare-alarmare a populației modern, cu acoperire integrală a zonelor locuite; dotarea insuficientă a serviciilor de urgență.

Lipsa specialiștilor este un mare risc și el. Spre exemplu, la nivelul ANAR, peste jumătate (58 la sută) din personalul care trebuie să intevină în teren are vârsta de peste 50 de ani. În plus, cei de la ANAR lucrează și cu echipamente foarte vechi, unele dintre ele de peste 100 de ani, datând din perioada 1914-1934.

Curtea de Conturi a făcut și un bilanț al inundațiilor din perioada 2014-2021: 17 oameni morți, peste 8.700 de persoane evacuate, mai mult de 36.000 de case și anexe gospodărești inundate și 1.500 de obiective culturale afectate. Pagubele materiale s-au ridicat la 8,847 miliarde de lei, iar sumele totale acordate de Guvern din fondul de intervenție sau din fondul de rezervă au depășit 3 miliarde de lei.

 Câte baraje sunt în județ

Barajele au intrat, ultima oară, în atenția opiniei publice în urmă cu un an, în urma situației de urgență înregistrată odată cu descoperirea unei fisuri în barajul Tăul Mare din Roșia Montană, când autoritățile au dispus controale în scopul preîntâmpinării unor evenimente asemănătoare care ar putea avea consecințe negative la nivelul comunităților. Ministrul Mediului de la data respectivă, Tanczos Barna, a anunțat, pe 4 octombrie 2022, că a început inspecția barajelor din țară. La nivel național sunt 2.095 de baraje încadrate în categoriile C și D, reprezentând baraje de mică capacitate, de importanță normală și redusă. Dintre acestea, 321 se află în administrarea A.N. „Apele Române”, iar celelalte 1.704 de baraje se află în administrarea S.C. Hidroelectrica S.A., a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, a autorităților publice sau a altor deținători.

La nivelul județului Buzău sunt 15 astfel de baraje, la Valea Boului, Ghergheasa (5), Mihăilești, Bâsca Mare, Slănic (Mânzălești), Bălăceanu (2), Chiojdu, Amara și Pitulicea (nepermanent, doar pe viitură). Doar două din totalul celor 15 baraje sunt în administrarea Hidroelectrica, restul fiind administrate de ANAR, potrivit informațiilor Administrației Bazinale de Apă Buzău-Ialomița. Specialiștii ANAR au verificat atunci barajele buzoiene și nu au fost găsite nereguli. Pentru că Lacul Amara a secat în 2022, specialiștii nu au putut verifica barajul de acolo. Reamintim că Lacul Amara, cu o suprafață de aproximativ 800 hectare, a secat în vara anului 2022, din cauza secetei. Lacul natural era, până de curând, un paradis al păsărilor sălbatice cu o vegetație asemănătoare celei din Delta Dunării. Pe Lacul Amara a existat și o crescătorie de pești renumită. Aceasta a fost concesionată după 1990.

Barajul Siriu, printre cele mai sigure din țară

În județul Buzău se află și al doilea cel mai mare baraj din țară, respectiv Barajul Siriu. Construcţia hidrotehnică e realizată prin depunerea de anrocamente. Tehnica relativ nouă, prin care se înlocuiesc barajele de beton, se bazează pe principiul unui nucleu impermeabil de argilă uscată. În contact cu apa, argila uscată își mărește volumul și devine impermeabilă, acesta fiind și motivul pentru care rezistența barajului crește. 8,3 milioane de metri cubi de rocă au fost utilizați la construcția barajului, care are o „inimă” de argilă așezată în straturi.