Administrație

Curtea Constituțională pune scut peste râul Bâsca Mare

Curtea Constituțională a României a stabilit, miercurea trecută, că Legea care permite construcția de hidrocentrale mici în ariile protejate a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, în urma unei sesizări venite din partea Uniunii Salvați România. În primăvara acestui an, Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul care prevede că obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60 la sută sunt considerate proiecte de interes public major și de siguranță și securitate națională și urmează să fie puse în funcțiune până la data de 31 decembrie 2025.

CCR a admis obiecția

În sesizarea depusă, USR a invocat 11 argumente de neconstituționalitate a Legii, între acestea fiind încălcarea principiului bicameralismului, în condițiile în care există diferențe majore de conținut juridic între forma adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, și forma adoptată de Camera Deputaților.

„O lege care exonerează «poluatorul» de la obligativitatea întocmirii studiilor de impact și a studiilor de evaluare adecvată este profund neconstituțională, afectând dreptul fundamental la ocrotirea sănătății. Deteriorarea corpurilor de apă, distrugerea ecosistemelor acvatice, precum și a habitatelor forestiere afectează inclusiv sănătatea umană. Finalitatea studiilor de impact asupra mediului o reprezintă și stabilirea soluțiilor pentru prevenirea sau limitarea impactului ecologic mai sus menționat, precum și identificarea autorităților responsabile în situația dezastrelor ecologice, pe principiul «poluatorul plătește».

În condițiile în care legea ridică protecția garantată ariilor protejate pentru astfel de proiecte hidroenergetice, acordând, în schimb, «imunitate» proiectelor hidroenergetice prin simpla invocare a interesului public major, riscul creat pentru mediul înconjurător și sănătatea umană este unul major”, se arată în sesizarea USR, citată de agerpres.ro.

În cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, CCR a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de deputații USR și a constatat că este neconstituțională Legea pentru modificarea și completarea articolului 56 indice 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

„În esență, Curtea a reținut că legea criticată încalcă principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Senat viza în totalitate procedura și condițiile în care pot fi modificate limitele ariilor naturale protejate (cine poate solicita modificarea limitelor, modul și condițiile în care se realizează), pe când forma adoptată de Camera Deputaților se referă tangențial la această problemă, substanța reglementării normative referindu-se la condițiile în care proiectele hidroenergetice în curs de execuție cu procent de realizare mai mare de 60 la sută, la data de 1 mai 2022, urmează a se executa în continuare, prin derogare de la o serie de reglementări care se referă la protecția mediului înconjurător. Rezultă că substanța legii, astfel cum a fost aprobată de cea de-a doua Cameră, nu mai vizează modificarea limitelor ariilor naturale, ci regimul juridic al proiectelor hidroenergetice deja derulate în cadrul acestora, regim derogatoriu de la cel de drept comun”, explică judecătorii constituționali, conform aceleiași surse.

Bâsca Mare, salvat anterior de activiștii de mediu

Un proiect al Hidroelectrica viza devierea cursului de apă Bâsca Mare, printr-un tunel direct prin munte, către Captarea de la Surduc, ce deservește hidrocentrala Nehoiașu II, râu ce se află în situl protejat Natura 2000 Penteleu. Pe lângă dispariția unui habitat acvatic însemnat aferent râului Bâsca Mare, asanarea cursului de apă ar fi afectat și debitul râului Buzău, după cum susțin activiștii Declic, organizația non-guvernamentală care s-a luptat pentru a obține anularea autorizației de construire a proiectului Hidroelectrica. Au reușit acest lucru în vara acestui an, după ce Curtea de Apel Cluj a menținut decizia Tribunalului Cluj de a anula autorizația de construire.

Mai mult decât atât, s-a constatat că acordul de mediu fusese emis ilegal, iar autorizația de construire fusese, de asemenea, dobândită în urma unei evaluări de mediu realizată de Institutul de studii și proiectări hidroenergetice, controlat de Dan Ioan Popescu, fost ministru al Industriei și Economiei.

„Mulțumim miilor de membri Declic și comunității locale care s-au implicat pentru salvarea râului Bâsca Mare, unul dintre puținele râuri de munte care au supraviețuit în Carpații românești. Curtea de Apel Cluj a menținut decizia de anulare a autorizației de construire pentru proiectul hidroenergetic Nehoiașu II. Dacă s-ar fi construit, hidrocentrala ar fi secat râul Bâsca Mare, inclusiv cursul său inferior, numit Bâsca Roziliei, pe o lungime totală de 38 kilometri”, spuneau reprezentanții Declic, în această vară.

 

Articole similare