Cum vrea să stingă Ministerul Mediului noua „furtună într-un pahar cu apă“ abătută asupra Pădurii Crâng
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) consideră oportună menţinerea ca arie protejată a Pădurii Crâng şi solicită transmiterea de informaţii în vederea raportării către forurile internaţionale, în contextul ţintelor prevăzute în Strategia Uniunii Europene (UE) privind biodiversitatea, după ce un proiect al Consiliului Judeţean (CJ) ar conduce la radierea rezervaţiei naturale din viitoarea listă a zonelor protejate de interes judeţean.
La sfârşitul anului trecut, un proiect lansat în dezbatere publică de CJ Buzău a iscat controverse ca urmare a faptului că Pădurea Crâng, declarată rezervație naturală protejată, ar urma să fie radiată din viitoarea listă a zonelor protejate de interes județean. În urma unei interpelări efectuate de un fost evaluator de mediu, MMAP a răspuns că Pădurea Crâng, în ciuda faptului că a devenit pădure-parc, îşi păstrează regimul dobândit de protecţie.
Potrivit secretarului de stat din MMAP Dan Ştefan Chiru, ţinând cont de ţintele UE şi Cadrul Global privind Biodiversitatea adoptat de către Convenţia privind Diversitatea Biologică, orice arie naturală protejată de interes local ar trebui conservată: „Aşadar, considerăm că aceste schimbări în modul de gestionare a fondului forestier cuprins în Pădurea Crângul Buzăului ar trebui să întărească menţinerea acestei rezervaţii naturale de interes local, chiar dacă pe maximum 4 la sută din suprafaţa acesteia se vor permite amenajări din materiale ecologice care vor fi amplasate doar pe căile de acces existente. Atât aria naturală protejată Pădurea Crângul Buzăului cât şi parcurile dendrologice Marghiloman şi Monteoru nu fac obiectul OUG 57/2007. Cu toate acestea, CJ Buzău poate decide ca managementul să se facă după modelul ariilor naturale protejate de interes naţional. În altă ordine de idei, ţinând cont de ţintele prevăzute în Strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030, precum şi cele stabilite prin Cadrul Global privind Biodiversitatea adoptat de către Convenţia privind Diversitatea Biologică, orice arie naturală protejată de interes local, precum şi alte zone pentru care sunt stabilite măsuri de conservare, pot contribui la atingerea ţintelor de 30 la sută arii naturale protejate stabilite prin cele două documente strategice. Prin urmare, considerăm oportună menţinerea statutului de protecţie pentru ariile naturale protejate desemnate de CJ Buzău prin HCJ 13/1995 şi transmiterea informaţiilor către autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, în vederea luării în evidenţă şi raportării către forurile internaţionale, dar fără ca managementul acestei zone să se transfere la nivel naţional”, transmite secretarul de stat din MMAP, Dan Ştefan Chiru, citat de „Agerpres”.
Reamintim că reprezentanţii CJ Buzău au întocmit un proiect de revizuire a unei hotărâri din anul 1995 care cuprinde zonele şi monumentele naturale protejate de pe teritoriul judeţului. Pe noua listă se regăsesc obiective precum Vulcanii Noroioşi, Dealul cu lilieci de la Cernăteşti, Balta Albă, Focul Viu. Pe de altă parte, proiectul lansat în dezbatere publică precizează că Pădurea-Parc Crâng a fost radiată din listă motivat de faptul că, potrivit Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) 57/2007, nu intră sub incidenţa actului normativ menţionat „parcurile şi grădinile publice sau private de agrement cu excepţia cazurilor în care acestea au elemente şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural”. În acest context, la sediul CJ au fost depuse mai multe puncte de vedere cu privire la revizuirea listei cu arii protejate.
„Vreau să fac o precizare foarte importantă: Consiliul Judeţean Buzău nu a intervenit asupra stabilirii ariilor naturale sau a speciilor de plante sau animale protejate. Prin acest proiect de hotărâre, Consiliul Judeţean Buzău doar ia act de zonele protejate de interes naţional sau judeţean, stabilite şi aprobate prin Legea nr 5/2000, OUG 57/2007 şi ale listei roşii IUNC. Este un proiect de hotărâre pentru revizuirea unei hotărâri a Consiliului Judeţean Buzău din anul 1995, ce avea la bază o legislaţie anterioară anului 1990. Prin urmare, este necesară revizuirea acestui act administrativ, prin transpunerea legislaţiei naţionale în vigoare. Vreau să specific că acest proiect se află în dezbatere publică, nu a fost adoptat de Consiliul Judeţean Buzău şi fiecare cetăţean, ONG sau instituţie poate transmite opinii, propuneri, sugestii”, a transmis anterior, pentru „Agerpres”, preşedintele CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu.
Proiectul nu a fost supus adoptării până la acest moment.
