Cum vrea Mocanu să pună botniță presei și societății civile

După „ascunderea” declarațiilor de avere, un grup format din șapte deputați ai Partidului Național Liberal au încercat o altă lovitură împotriva presei și a dreptului la informație. Cei șapte – dintre care nu putea să lipsească migratorul Adrian Mocanu, președintele PNL Buzău – au depus o inițiativă legislativă care ar fi putut schimba radical modul în care românii au acces la informațiile publice.  

Proiectul introducea un termen nou în Legea 544/2001, „informația cu regim special”, categorie pe care șeful oricărei instituții o poate declara inaccesibilă publicului.

Legea 544/2001 este legea care prevede liberul acces la informațiile de interes public, care garantează accesul cetățenilor la orice informație de interes public deținută de autoritățile și instituțiile publice. Legea vine în acord cu Art. 31 din Constituția României, care scrie limpede la alineatul 1 că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”. Cu toate acestea, propunerea  venită din partea celor șapte deputați PNL definește drept „informație cu regim special” orice element legat de cercetări științifice, metodologii, secrete comerciale sau patente. Decizia intrării în această categorie aparține exclusiv conducătorului instituției de stat, nu unei autorități independente.Nu este clar însă, mai exact, ce fel de informații intră în categoriile amintite. De exemplu, finanțarea partidelor politice sau oricare alt contract public cu o companie privată poate intra la „secrete comerciale”?

Partidele pot ascunde modul în care cheltuiesc subvențiile

Coincidență sau nu, sintagma „secrete comerciale” se potrivește situației partidelor care ar putea, în teorie, refuza orice solicitare în ceea ce privește cheltuirea subvențiilor, întrucât vor avea libertatea de a declara documentele „cu regim special”.

Inițiativa mai introduce o prevedere care restrânge accesul la istoric. Instituțiile sunt obligate să păstreze în mediul online bugete, salarii, rapoarte și surse de finanțare doar cinci ani. După aceea, acestea pot dispărea complet din spațiul public.

Tot proiectul elimină și posibilitatea de a solicita informații verbal, la telefon. Solicitantul trebuie să meargă personal la sediul instituției pentru a primi răspuns.

Argumentul inițiatorilor: instituțiile sunt „bombardate” cu cereri

Inițiativa este semnată de deputații PNL Dragoș Fănică Ciobotaru, Adrian Felician Cozma, Adrian Mocanu, Ciprian Pandea, George Scarlat, Robert Sighiartău, Dumitru Ţiplea. Cel din urmă este considerat „locotenentul” premierului Ilie Bolojan, iar Adrian Felician Cozma e șeful PNL Satu Mare. Inițiatorii spun că unele cereri nu se justifică și ar bloca activitatea autorităților. Ei afirmă că „unii solicitanți doresc să utilizeze datele în interes propriu, pentru lucrări, petiții sau sesizări tendențioase”.

Reacții ferme ale societății civile

„Propunerea legislativă a PNL este foarte probabil neconstituţională, este cu siguranţă imorală, şi vine şi ca o jignire la adresa cetăţenilor. Cu trufie, parlamentari ai PNL se plasează deasupra corpului cetăţenesc, privesc alegătorii cu dispreţ şi îi consideră inamici naturali ai instituţiilor publice, adică ai statului”, au transmis, printr-o scrisoare deschisă preşedintelui Partidului Național Liberal, premierul Ilie Bolojan, 15 asociaţii şi organizaţii civile.

„Prin această propunere legislativă, iniţiatorii urmăresc, în esenţă, introducerea unei categorii de informaţii cu caracter special, care ar urma să fie exceptate de la comunicarea publică. Ne adresăm dumneavoastră, prin această scrisoare deschisă, pentru a vă solicita un punct de vedere public cu privire la asumarea politică a unor teze anti-democratice, incluse în nota de fundamentare a propunerii legislative. Dincolo de conţinutul propriu-zis al proiectului de lege, Expunerea de motive trădează dispreţ profund faţă de cetăţeni şi nesocoteşte caracterul fundamental al dreptului la informare. Astfel, iniţiatorii, parlamentari PNL, afirmă că este nevoie de intervenţia legislativă pentru a proteja instituţiile publice de cetăţeni (!) care, cu rea-credinţă, ar folosi instrumentul accesului la informaţii de interes public pentru a şicana instituţiile (!!) sau pentru a utiliza informaţiile primite în interes personal. În mod cinic, iniţiatorii consideră că aceste informaţii aparţin instituţiilor, pentru că au fost obţinute prin munca salariaţilor”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de organizațiile neguvernamentale.

Semnatarii mai avertizează că „pare că PNL a uitat că, într-o democraţie, statul se află în slujba cetăţenilor, şi nu invers. Cetăţenii plătesc taxe, din care sunt susţinute toate costurile instituţiilor publice, inclusiv salariile angajaţilor. Deci orice muncă a instituţiilor se face primordial în beneficiul cetăţenilor. Orice informaţie rezultată din activitatea instituţiilor este de interes public”.

„Doctrina juridică şi interpretarea instanţelor au consacrat interpretarea naturală că orice informaţie deţinută de un actor public este de interes public, ca regulă generală, şi orice excepţie trebuie justificată şi însoţită de măsuri de prevenire a abuzurilor. În ceea ce priveşte conţinutul proiectului, modificarea legislativă ar oferi conducătorilor instituţiilor publice puteri arbitrare de a decide ce informaţii au caracter special, deci ar fi ferite de scrutinul cetăţenilor. Pe fond, aşa cum am arătat în opinia transmisă Parlamentului, propunerea este inutilă şi generează un paralelism legislativ, pentru că mecanismul de protecţie a informaţiilor sensibile la nivelul instituţiei este deja reglementat prin Legea nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate”, se transmite în scrisoarea semnată de reprezentanții organizațiilor civice Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Jurnalism Independent, ApTI – Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, Asociatia „Átlátszó Erdély Egyesület”, Expert Forum, APADOR-CH, Asociaţia CIVICA, Asociaţia Rădăuţiul Civic, Centrul FILIA, Centrul pentru Democraţie şi Bună Guvernare (Politică la Minut), Centrul de Resurse Juridice, Asociaţia MozaiQ LGBT, ActiveWatch şi Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.

Pe moment, cei șapte deputați și-au retras inițiativa legislativă.

Un alt proiect de lege controversat susținut de Mocanu

Pe lângă faptul că deputatul Mocanu se distinge printre colegii săi parlamentari, indiferent de culoare politică, atât prin numărul de partide prin care a trecut de-a lungul carierei sale politice, cât și tăcerea sa proverbială – de regulă, pe parcursul unei legislaturi, vorbește doar la depunerea jurământului -, nu este pentru prima oară când acesta „moșește” proiecte de legi cel puțin discutabile.

De exemplu, în anul 2019, deputații ALDE Ștefan Băișanu (în calitate de inițiator) și Adrian Mocanu (singurul semnatar al proiectului de lege) s-au gândit la posibilitatea alegerii intervalului de suspendare a permisului de conducere și au ințiat un proiect de lege în acest sens. Inițiativa legislativă prevedea că, în cazul suspendării provizorie a permisului auto, conducătorul auto poate să-și aleagă perioada suspendării, potrivit faptei contravenționale pe care a savârșit-o; excepțiile de la această prevedere o fac faptele deosebit de grave, care prezintă un pericol social, fiind săvârșite cu vinovăție și care sunt prezentate de legea penală și sunt pedepsite de aceasta, respectiv infracțiuni. Mai mult, conducătorul auto poate să-și aleagă perioada suspendării, potrivit faptei contravenționale pe care a savârșit-o, într-o perioadă de 365 de zile de la data săvârșirii faptei contravenționale. „Prevederile prezentei inițiative legislative vin în ajutorul șoferilor profesioniști și nu numai, care se aleg cu suspendarea permisului de conducere, iar pentru o încălcare minoră a unei reguli de circulație nu mai pot lucra și rămân <fără pâine>. Suntem de părere că la nivel național avem o problemă mare legată de suspendarea permiselor de conducere ale șoferilor”, considerau autorii proiectului.

A naibii coincidență!

Proiectul de lege a fost înregistrat la Camera Deputaților în data de 11 martie 2019, după exact trei săptămâni de la accidentul de circulație în urma căruia deputatul Adrian Mocanu a rămas fără permis de conducere. Reamintim că, pe 21 februarie 2019, parlamentarul buzoian a lovit o tânără care traversa pe trecerea de pietoni din apropierea sensului giratoriu din zona mallurilor din Buzău; ulterior, acesta a luat victima în mașină și a transportat-o la Spitalul Județean. În aceeași zi, Poliția Rutieră i-a reținut permisul lui Mocanu și a sesizat Parchetul în legătura cu săvârșirea, de către acesta, a două fapte de natură penală, respectiv vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului.

Însă, conform ordonanței semnate de procurorul Gheorghe Cornescu, de la Secția de urmărire penală și criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a decis „clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă (…) întrucât fapta comisă (…) nu este prevăzută de legea penală și nici nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege”. Acest lucru a fost posibil, se arată în ordonanță, după ce „persoana vătămătă a declarat că a încercat să traverseze carosabilul, în grabă, pe culoarea roșie a semaforului electric destinat pietonilor, iar imediat după accident, conducătorul auto, ajutat de doi polițiști locali aflați în zonă, au urcat-o în autoturism, fiind transportată la spital, unde, după consultare, a fost externată. Aceasta a declarat că nu depune plângere prealabilă împotriva conducătorului auto Mocanu Adrian, că nu are pretenții materiale ori de altă natură și că nu solicită eliberarea unui certificat medico-legal”. Semn că Mocanu a căzut la pace cu victima, dat fiind că aceasta declarase polițiștilor și procurorilor buzoieni cu totul altceva în legătură cu mecanismul producerii accidentului. Ciudat este însă faptul că ordonanța nu face vorbire despre cea de-a doua infracțiune în legătură cu care Poliția Rutieră a sesizat Parchetul – părăsirea locului accidentului -, faptă în legătură cu care ar fi fost normal se se pronunțe același procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Prin acest proiect de lege, Adrian Mocanu s-a adăugat grupului „deștep-ților” care propun modi-ficări pentru relaxarea legislației rutiere exclusiv pentru a-și rezolva diverse probleme pesonale sau pentru a se răzbuna pe agenții de poliție care i-au amendat sau i-au lăsat fără permis. Înaintea proiectului lui Mocanu, deputatul liberal Florin Roman   – binecunoscut client al radarelor de pe șoselele patriei – a inițiat o lege care impunea semnalizarea, de către Poliția Rutieră, a radarelor prin panouri, tentativă eșuată după ce Curtea Constituțională a declarat res-pectivul act normativ drept parțial neconstituțional.