Cum vede tragedia din Gaza israelianul Idan Golan de la Gloria: „Mai rău decât naziștii“

A aflat despre tragedia din Israel de la televizor. De la câteva mii de kilometri de țara natală, Idan Golan, fotbalistul Gloriei, a ținut să povestească despre ororile înfăptuite de teroriști în țara sa natală. Sportivul și-a pierdut și câțiva prieteni în urma atentatelor, însă speră ca, într-o bună zi, pacea să se instaleze și în acea zonă. Pentru fotbalistul israelian, România e, în primul rând, o țară sigură, unde se simte ca într-o a doua casă. Despre toate acestea a vorbit Idan Golan într-un interviu pe care l-a acordat în exclusivitate pentru OPINIA.

Reporter: Înainte de toate, familia ta e bine, într-o zonă sigură?

Idan Golan: Da, mulțumesc, ai mei sunt bine, locuiesc departe de Fâșia Gaza, într-o zonă relativ sigură.

Rep.: Cum ai aflat de tragedie? Până la urmă, ce se întâmplă acum acolo e o tragedie…

I.G.: M-am trezit dimineața devreme, să-mi hrănesc fiica. Din reflex, am dat drumul la televizor, comutând pe unul dintre canalele de știri. Dintr-o dată, mi se derulau în fața ochilor imagini incredibile. Nu-mi venea să cred.

Rep.: Bănuiesc că primul impuls a fost să-i suni pe ai tăi.

I.G.: Da, imediat am luat legătura cu familia, am vorbit, știam că nu e la ei în oraș, în zonă, pe cale de consecință m-am calmat.

Rep.: Ai prieteni afectați de ce s-a întâmplat?

I.G.: Da, din păcate, am prieteni care s-au prăpădit în urma atentatelor. Unul dintre ei mi-a fost coleg de școală. Altul, din același oraș cu mine. Au fost măcelăriți. Ce s-a întâmplat e revoltător. Copii mici au fost răpiți, sau uciși, bătrâni supraviețuitori ai Holocaustului au fost arși de vii. Atacul a fost brutal, asupra unor civili. Toți cei care le-au ieșit în cale au fost eliminați. Cei ce au comis asemenea fapte sunt mai răi decât naziștii. Acțiunile astea sunt mai crude decât cele ale naziștilor, în cel de-Al Doilea Război Mondial, mult mai nemiloase. Întreaga lume trebuie să afle asta, să știe despre ce înseamnă cu adevărat un atac terorist. E greu de imaginat că un om poate comite asemenea lucruri împotriva unui seamăn de-al său.

Rep.: În contextul acesta, te mai poți concentra la fotbal?

I.G.: Da, asta e slujba mea. Trebuie să fac abstracție de ce se întâmplă în țara mea atunci când intru pe teren. Trebuie să le asigur celor din familie traiul. Vreau, nu vreau, trebuie să pot să mă concentrez asupra a ceea ce am de făcut.

Rep.: Presupun că ai fost asaltat cu întrebări, de către coechipieri. Dar și cu o anumită doză de empatie…

I.G.: Evident. M-au întrebat despre ce se întâmplă, despre familia mea, în lumina evenimentelor recente. Le-am explicat că vina o poartă Hamas, organizație teroristă care trebuie eradicată. În opinia mea, ei nu sunt oameni, sunt mai răi decât animalele. Felul în care au atacat fără discernământ oameni inocenți, copii, mame, îi descalifică de orice calitate umană.

Rep.: Ai simțit impulsul, zilele acestea, de-a te întoarce în Israel?

I.G.: Nu. Nu m-am gândit. Soția și copilul meu sunt aici. Nu sunt soldat, sunt fotbalist, nu am pregătire militară. Sportivii sunt, de altfel, scutiți de armată.

Rep.: UEFA a anunțat oficial sistarea temporară a competițiilor de sub egida forului European în Israel. Asta înseamnă că meciul dintre cele două reprezentative, Israelul și România, programat inițial în noiembrie, nu se va mai juca în Țara Sfântă. În acest context, pe care dintre cele două o vezi favorită la calificare?

I.G.: Presupun că decizia e una corectă. Nu se poate juca fotbal acolo. Nimeni nu-și poate asuma riscul ăsta. În orice caz, cred că va fi un meci extrem de echilibrat, între două echipe cam de același nivel. Ambele au jucători de bună calitate, dar sper, evident, că Israelul va câștiga.

Rep.: Măcar, cu toate hibele ei, România e o țară sigură. Cum te simți aici?

I.G.: Da! Mă simt foarte bine și în siguranță aici. Chiar sunt foarte fericit. Am primit sprijin moral de la toți cei din club, de la conducători la coechipieri.

Rep.: Care era jucătorul tău preferat în copilărie?

I.G.: Yossi Benayoun. Acum e managerul general al naționalei. A jucat pentru Liverpool, Chelsea, Arsenal și West Ham. Am crescut admirându-l.

Rep.: O ultima întrebare. Crezi că va fi vreodată pace în zona aceea?

I.G.: E greu să mă pronunț acum. Mai ales după cele întâmplate. Cred că magnitudinea conflictului e extrem de mare acum, ca lucrurile să se aplaneze curând. Dar, dacă vom eradica organizațiile teroriste precum Hamas și Hezbollah, cred că am putea să trăim în pace fără nicio problemă. O mulțime de arabi sunt oameni de treabă, care vor să trăiască în pace. Eu sper. Sunt optimist. Sper că undeva, în viitor, pacea să se instaleze, pentru totdeauna în zona Israelului. Și pretutindeni
în lume.