România exportă cel mai mult în Germania, Italia și Ungaria, arată datele Statisticii pentru anul 2022. De asemenea, importăm foarte mult din Ungaria și Bulgaria, iar cel mai mare deficit comercial îl avem cu China. Dacă ne uităm pe județe, Capitala are o treime din importuri, fiind urmată de județele Ilfov, Timiș, Argeș și Prahova.
Într-un clasament al județelor privind importurile, Buzăul se poziționează în jumătatea de jos. De exemplu, în luna ianuarie a acestui an, în Buzău au fost aduse importuri în valoare de 51,572 milioane euro, potrivit unei analize HotNews.
Comerţul exterior, realizat de agenţii economici din judeţ în perioada 1 ianuarie-31 octombrie 2021, s-a concretizat în exporturi în valoare de 654,341 milioane de euro şi importuri de 556,985 milioane de euro, înregistrându-se un sold pozitiv al balanţei comerţului exterior de +97,356 milioane euro. Comparativ cu aceeași perioadă din 2020, valoarea mărfurilor exportate a crescut cu 27,8 la sută (+142.292 euro), iar a celor importate cu 30,3 la sută (+129.625 mii euro).
Ponderi însemnate în structura exporturilor (conform clasificării din Nomenclatorul Combinat) s-au înregistrat la metale comune şi articole din acestea, (147.168 euro, respectiv 22,5 la sută); materii textile şi articole din acestea (132.905 euro – 20,3 la sută); produse alimentare, băuturi, tutun (103.918 euro – 15,9 la sută); grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale (87.897 euro – 13,4 la sută); animale vii și produse animale (44.188 euro – 6,8 la sută).
Pe țări, în anul 2022, România a adus cele mai multe mărfuri (ca valoare) din Germania, Italia și Bulgaria. Primele două sunt, de altfel, și țările în care România a exportat cel mai mult anul trecut. Cea de-a treia țară în care țara noastră a exportat mult în anul 2022 este Ungaria. Deficitul comercial cel mai mare îl avem în relația cu chinezii, iar pe locul al doilea sunt vecinii bulgari.
În lume există o dezbatere despre relația dintre deficitele comerciale și pierderea de locuri de muncă. Unii economiști americani susțin că deficitul comercial al SUA și delocalizarea businessurilor sunt de vină pentru pierderea locurilor de muncă din SUA. Alții sugerează că schimburile comerciale internaționale au dus la pierderea a milioane de locuri de muncă. Un alt studiu a constatat că SUA au pierdut 3,7 milioane de locuri de muncă din cauza comerțului în creștere cu China.
Cu toate acestea, unii economiști spun că povestea pierderii locurilor de muncă este neclară, întrucât ignoră cererea și locurile de muncă generate de exportatori.
Relația dintre deficitele comerciale și pierderile de locuri de muncă este complexă și cu mai multe fațete și există perspective diferite asupra problemei. Economiștii cu care HotNews a discutat marți au confirmat că e dificil de găsit o corelație clară între nivelul deficitului comercial și pierderea locurilor de muncă în România.
O analiză a Uniunii Europene arată că numărul de locuri de muncă susținute direct sau indirect de exporturile europene este în creștere. Acestea au crescut de la 21,7 milioane în 2000 la 36 de milioane. Fiecare miliard de euro provenit din exporturile UE susține în medie 13.000 de locuri de muncă. Ponderea lucrătorilor cu înaltă calificare în totalul de locuri de muncă asociate exportului este în creștere, iar locurile de muncă legate de export sunt în medie cu 12 la sută mai bine plătite decât alte locuri de muncă.
