Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă, o instituție concepută după regulile unei societăți democratice imediat după Revoluție, a cunoscut în decursul celor mai bine de 30 de ani de existență foarte multe transformări, pentru că tot timpul a trebuit să se adapteze la starea nației și să vină în sprijinul cetățeanului cu programe eficiente care să genereze locuri de muncă. În acest context, Bursa locurilor de muncă a fost unul dintre instrumentele instituției care a trebuit regândit și adaptat de la o etapă la alta, în funcție de evoluția pieței forței de muncă și a situației economice existente. Dacă la începuturile instituției, ani buni după Revoluție, multe zone ale țării, printre care și Buzăul, se confruntau cu lipsa locurilor de muncă și o „rată a șomajului” la un nivel ridicat – principalele cauze fiind distrugerea fostelor societăți industriale de stat și lipsa investițiilor care să creeze noi locuri de muncă -, peste ani a apărut o altă problemă pe care AJOFM trebuie să o rezolve și anume „necompetitivitatea forței de muncă”, adică ponderea mare a șomerilor care nu au o profesie sau care s-au deprofesionalizat, cei mai mulți regăsindu-se în ceea ce se cheamă „beneficiari ai venitului minim garantat”, pe Legea 416.
Cea mai recentă ofertă de locuri de muncă pentru bazinul de ocupare al județului Buzău venită din partea unei firme cu punct de lucru din Brăila, în care oferta este pentru șomeri chiar și fără calificare, dispuși însă să facă naveta cu mașini puse la dispoziție de firma respectivă, certifică situația mai sus menționată, în care angajatorii sunt dispuși să angajeze forța de muncă disponibilă și să o califice la locul de muncă. Specialiștii spun că exodul în străinătate al forței de muncă cu foarte bună calificare profesională, ieșirea la pensie anticipată a unor întregi generații de angajați și scăderea natalității vor face ca România să se confrunte în următorii ani cu o puternică criză a lipsei forței de muncă. Ca o modalitate de compensare parțială a acestei situații a apărut „importul” de forță de muncă din străinătate, la cererea angajatorilor buzoieni.
Pentru prima oară, Bursa locurilor de muncă la primării!
Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă înregistrează zilele acestea o nouă premieră în materie de organizare a Bursei locurilor de muncă. Această nouă modalitate de organizare a Bursei forței de muncă se află în plină desfășurare. Ea se petrece la sediul câtorva dintre primăriile buzoiene, administrațiile locale fiind implicate în premieră într-un astfel de demers social. Este vorba despre o altfel de bursă decât cele desfășurate până acum și care aveau loc la reședința capitală de județ: un fel de mini-bursă la autoritățile publice locale din fiecare localitate. „Pentru prima oară vom organiza altfel de burse a locurilor de muncă, în sensul că acestea vor fi organizate la sediul UAT Balta Albă, Boldu, Râmnicelu. La Râmnicu Sărat, pentru că sunt mai mulți, bursa se va desfășura la unitatea locală a AJOFM”, precizează directorul AJOFM Buzău, Ionel Tociu.
Bursa are loc la cererea angajatorului, firma YAZAKI ROM$NIA SRL, sucursala de la Brăila, care și-a arătat interesul de a angaja 200 de persoane din bazinul de ocupare Râmnicu Sărat, unde există forță de muncă ce ar putea face naveta. „Au înființat linie de navetă a lor, gratuită, pentru viitorii salariați din zona Râmnic, pentru cei care vor fi recrutați, pentru a-i prelua dimineața și a-i aduce înapoi seara. Oferta firmei YAZAKI este peste aceasta. Primăriile au posibilitatea să mai aducă și alte persoane, pe lângă cele aflate în evidență și plată la AJOFM, respectiv tinerii, respectiv promoția 2020-, 2021, care nu au ajuns să se înscrie în baza noastră de date”, explică directorul AJOFM Buzău.
O șansă unică pentru persoanele necalificate
Bursa locurilor de muncă organizată de AJOFM Buzău la cererea angajatorului cu punctul de lucru în Brăila reprezintă o șansă unică de angajare pentru șomerii care nu au calificare. „La Râmnicu Sărat sunt în jur de 220 de persoane în evidență și plată, dintre care 57 șomeri indemnizați. Nu este un grup țintă foarte mare, dar este o șansă mare pentru absolvenții promoția 2021. E păcat să nu se folosească de această oportunitate, în condițiile în care Brăila vine către Râmnicu Sărat, Balta Albă, Boldu, Râmnicelu și le asigură salariu, prime, transport, plus calificare, pentru că nu există meseria de confecționer cablaj auto în județul Buzău. Indiferent de structura profesională – șomerul poate fi și necalificat -, îl instruiește angajatorul la locul de muncă, timp de o lună de zile. Ideea este să vrea să muncească”, explică oferta și cerințele agentului economic directorul AJOFM, Ionel Tociu.
Bursa locurilor de muncă s-a specializat în timp
O privire de ansamblu asupra evoluției Bursei locurilor de muncă în ultimii 30 de ani indică transformări foarte mari și în ceea ce privește structura forței de muncă, dar și în ceea ce privește cerințele angajatorilor. Ea a evoluat ca măsură activă profesionistă și specializată.
„În timp, Bursa a început să se specializeze. În anii ’96-’98, bursele se organizau pentru a se găsi un debușeu pentru miile de oameni care erau disponibilizați colectiv din societățile supuse restructurării. Era perioada disponibilizărilor colective, cu mii de persoane pe lună trimise în șomaj de la societăți precum Gerom, Romcarbon, VAE Apcarom, Ductil, Metalurgica; în perioada aceea au fost și proteste, uneori destul de dure. Erau oameni care încercau cu disperare să găsească orice de lucru, oriunde. Era perioada în care Sala Sporturilor era plină de oameni care se aflau în căutarea unui loc de muncă la Buzău, perioada în care angajatorii recrutau forță de muncă specializată. Dacă la început prezentam o ofertă de loc de muncă și omul intra în contact cu acea ofertă de muncă atunci când se prezenta la Bursă, acum oferta de loc de muncă este afișată din timp, angajatorii sunt structurați în interiorul Bursei pe standuri în funcție de obiectul de activitate. Dacă în perioada ’96-’99 angajatorii erau exclusiviști – adică dacă se aflau în căutarea unui sudor sau strungar șomerul trebuia să demonstreze că era sudor sau strungar -, începând cu 2010, odată cu apariția crizei forței de muncă și pe plan european, și în România, aceștia au început să nu mai fie atât de pretențioși. Dacă găsesc forță de muncă cu calificarea cerută este foarte bine, dacă nu, merg mai mult pe însușiri și deprinderi existente la această forță de muncă. Angajatorul acționează acum pe principiul <nu contează dacă ai sau nu calificare, dacă ai însușiri, deprinderi sau vrei să înveți, nu este nici un fel de problemă te preiau , te angajez, te calific în cadrul firmei>. Pe urmă, bursa a super-evoluat, cel puțin în ultimii ani, în sensul că angajatorii recrutează orice, fac calificarea în interiorul societății, numai să aibă forță de muncă la dispoziție”, spune Tociu.
Șomajul, o noțiune necunoscută înainte de Revoluție
În 30 de ani, sute de mii de oameni au trecut pe la locațiile AJOFM Buzău, care a avut de gestionat o situație socială efervescentă, mai ales imediat după ‘90, când familii întregi rămâneau fără locuri de muncă. Anul trecut, din cauza pandemiei, a fost un an dificil atât pentru agenții economici, cât și pentru angajații care au ajuns în șomaj tehnic. Cea mai dificilă perioadă a fost însă perioada în care specialiștii AJOFM trebuiau să rezolve cazurile de șomaj a unor familii întregi.
„Înainte de Revoluție, erau familii întregi care lucrau la aceeași societate. Partea proastă este că, la restructurare, 20-25% erau familii formate din soț, soție și copii, care urmau să fie disponibilizați. Devenise atunci o prioritate ca măcar unul din membrii familiei să fie plasat la un loc de muncă, ca să aibă cineva un ban pentru pâinea de toate zilele. Dacă știam că la un angajator era nevoie de un strungar, îi povesteam cazul, îi explicam că este o situație deosebită și că șomerul este dispus să facă orice muncă; pe cunoștințe și relații personale ale mele și ale colegilor am reușit în perioada aceea să rezolvăm pâinea pentru o anumită perioadă a unor familii rămase pe drumuri. E perioada în care colegii erau bruscați, scuipați în instituție, pentru că acei oameni disponibilizați cedaseră psihic. Nu era nimeni obișnuit atunci cu noțiunea de șomaj.
2020 a fost un an crunt. Dar crunt a fost perioada ’90-’91, când a apărut Legea șomajului și a fost primul val de libertate în România, dar libertate prost înțeleasă, pentru că toată lumea încerca să plece în Occident și toată lumea încerca să se privatizeze și în două-trei luni erau falimentari. Și a fost un val de șomeri pe Legea 1/91, prima care venea după Legea 94’, din perioada comunistă, cea care te obliga să muncești. Era valul de șomeri care veneau în instituție și noi nu știam ce să facem cu ei. Prin legislație era obligatoriu să muncești și nu aveai unde, pentru că mulți încercaseră să se privatizeze și 90% erau falimentari în primele șase luni de la deschiderea afacerii. Pierdeau case, pierdeau bani, pierdeau tot. Și a mai fost o perioadă urâtă pentru instituție între a doua parte a anului 1998 și 2000, când au fost, de asemenea, concedieri colective”, își amintește directorul AJOFM, Ionel Tociu.
Schimbare de mentalitate
Cea mai mare diferență față de anii ’90 este schimbarea mentalității persoanelor care se adresează instituției, spune directorul AJOFM Buzău, precum și faptul că ei acceptă acum că există și șomaj în România. Schimbare de mentalitate s-a produs și în rândul personalului care deservește această instituție. „La Buzău am reușit să fac schimbarea mentalității funcționarului public față de persoanele respective, prin formare profesională continuă. Toți angajații din AJOFM Buzău au urmat cursuri și reacționează profesionist și știu ce trebuie să facă în funcție de fiecare caz pe care îl au în față”, spune directorul instituției. Cursurile de perfecționare i-au ajutat pe aceștia să se perfecționeze și în atragerea de fonduri în vederea angajării unui număr cât mai mare de șomeri. „Fondurile care au venit în urmă cu doi ani au fost aproape 4 milioane de euro surse atrase, care au fost pompate pe măsuri active: angajare tineri, persoane peste 45 de ani, persoane care mai au cinci ani până la pensie, prime pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă, primele și subvențiile care au fost acordate, mare parte au fost acordate din fonduri de la Uniunea Europeană; acești bani au fost absorbiți de instituție și trecuți în economia Buzăului. Mai mult decât atât, formarea profesională am făcut-o și cu structuri din țară, pentru că eu consider că cea mai mare investiție este în forța de muncă activă”, mai spune directorul Ionel Tociu.
AJOFM, o instituție care lucrează după standarde europene
Directorul AJOFM Buzău, Ionel Tociu, s-a aflat în echipa de specialiști care a gândit această instituție, a construit-o de la zero și a adaptat-o pentru România și mai apoi pentru județul Buzău. A construit această instituție într-o vreme în care, își amintește acesta, forța de muncă din România nu știa ce este șomaj, nu știa ce înseamnă să nu lucrezi o viață întreagă la aceeași societate, ce înseamnă să desparți de la locuri de muncă distincte mama de tată, mama și tata de copil, pentru că, înainte de 1990, în aceeași societate lucrau familii întregi.
„Forța de muncă din România nu accepta și nu concepea să nu fie plătită dacă mergea la serviciu, nefiind educată în spiritul de eficiență, productivitate, piață de desfacere, încasare, preț, curs de revenire. Toate conceptele acestea au trebuit să le adaptăm pe zona de România. Și le-am adaptat și mai mult pentru zona Buzău”, spune directorul AJOFM.
Așa că, atunci când au trebuit puse în aplicare cunoștințele acumulate în străinătate cu privire la conceptul după care trebuie să funcționeze această instituție, a luat totul de la zero. „Nu exista nici cadru legislativ, nu existau norme, nu existau proceduri, nu existau instrumente de lucru, nu existau calculatoare, existau documente cumulative și creioane chimice. Existau de pe vremea lui Ceaușescu acele mașini de adunat mecanic. Roteai o manivelă să îți adune cifrele. Am fost în pregătire în Franța, Belgia, Germania, Statele Unite, în Elveția, la Geneva. Standardul pentru instituție a fost adus din actuala Uniune Europeană. Am fost o echipă de cinci-șase specialiști la nivel național care am creat această instituție, aceste standarde. Am răspuns de alți colegi, dintre care acum unii nu mai sunt, am răspuns de partea de dotări materiale și de partea de măsuri active. <Am inventat> o instituție”, își amintește directorul AJOFM Buzău.
Cea mai dificilă a fost lupta cu mentalitățile oamenilor. „A trebuit să ne luptăm cu mentalități. La Buzău se lucrează față în față, pentru că nu există ghișee și nici nu au existat vreodată. La Buzău, șomerii aflați în căutarea unui loc de muncă stau față în față cu funcționarul public, au același confort cu angajatul instituției, biroul este comun, au acces la dotări, se poate discuta de la om la om și există apropiere față de nevoia lui. Se află față în față cu o singură persoană și în spatele șomerului nu este nimeni care să-l grăbească. Nu stă aplecat la un ghișeu. Se poate face consiliere, se poate face mediere. A trebuit să pregătim colegii. Au mers la cursuri de consiliere și mediere”, face o scurtă retrospectivă a evoluției instituției de șomaj de la Buzău directorul AJOFM, Ionel Tociu.
