Cum s-au dat de gol membrii celei mai complexe reţele de braconaj din Buzău filată timp de un an de zile

Poliţiştii Biroului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din Buzău au făcut, zilele trecute, cea mai mare captură de muniţie şi arme folosite la braconaj din ultimii ani. Peste 12.000 de cartuşe şi mai multe arme de vânătoare, cele mai multe letale, precum şi câteva mii de exemplare de păsări braconate pe fonduri de vânătoare private şi ale AJVPS din judeţ au fost ridicate de oamenii legii la percheziţiile efectuate în mai multe locaţii din Buzău şi Brăila. În urma descinderilor, un bărbat din Mărăcineni a fost arestat preventiv, iar alţi şapte, printre care şi un paznic de vânătoare al AJVPS Buzău, sunt cercetaţi sub acuzaţia de de braconaj, ­ne­respectarea regimului armelor şi muniţiilor şi contrabandă calificată.

Pentru destructurarea reţelei de braconieri au fost desfăşurate în ultima lună mai multe percheziţii, fiind vizaţi opt bărbaţi cu vârste cuprinse între 24 şi 61 de ani, bănuiţi că deţin arme şi muniţii fără drept, ce ar fi fost introduse ilegal în ţară şi pe care le folosesc la braconaj. Întregul circuit a fost explicat marţi, într-o conferinţă de presă, de comisar Dragoş Neagu, şeful Biroului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău.

Cum s-a ajuns la braconieri?

Cercetările au fost demarate la sfârşitul anului trecut, după ce pe raza unor fonduri de vânătoare private sau gestionate de Asociaţia Jude­ţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Buzău au fost descoperite exemplare de păsări sau animale împuşcate fără să fi fost rezultatul unor partide de vânătoare organizate. Imediat ce s-a stabilit ce fel de muniţie a fost folosită s-a pornit pe urmele făptaşilor. Aşa s-a ajuns la vânători autorizaţi, însă nu s-a putut stabili cu exactitate ce arme au fost folosite. Ulterior, în urma cercetărilor specifice, s-a stabilit că muniţia este una atipică pentru vânătoarea ­tradiţio­nală. Mai exact, erau folosite cartuşe care doar rănesc exe­mplarele vânate, iar ulterior acestea erau găsite moarte sau în agonie. Aşa s-a pornit pe urmele braconierilor.

După mai multe luni de cercetări, la data de 3 octombrie, poliţiştii din cadrul Biroului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase au pus în executare un mandat de percheziţie pe raza comunei Gura Teghii, la locuinţa a doi bărbaţi de 48, respectiv 24 de ani, posesori de arme de vânătoare, cu privire la care existau date că au preocupări în ceea ce priveşte braconajul cinegetic.

În urma desfăşurării percheziţiei, poliţiştii au ridicat în vederea continuării cercetărilor două arme de vânătoare, aproximativ 220 de cartuşe de vânătoare, precum şi peste 50 de kilograme de carne de vânat în diferite stadii de preparare, un craniu de urs, un trofeu de cerb şi fragmente osoase de porc mistreţ.

Ulterior, în ziua de 21 octombrie, în baza mandatelor emise de Judecătoria Buzău, poliţiştii buzoieni au descins la alte zece adrese de pe raza localităţilor Mărăcineni, Verne­ş­ti, Gălbinaşi, Scorţoasa, Merei şi în municipiul Buzău. De această dată, vizaţi au fost patru bărbaţi cu vârste cuprinse între 33 şi 61 de ani din Merei, Mărăcineni şi Buzău.

În urma activităţilor efectuate, poliţiştii au descoperit şi ridicat în vederea continuării cercetărilor 14 arme, din care 11 letale, deţinute legal şi folosite la activităţi de braconaj, 2.153 cartuşe (34 dintre acestea confecţionate artizanal), două încărcătoare tip armă automată militară, o arbaletă cu trei săgeţi cu vârfuri metalice, aproximativ 100 g pulbere de vânătoare, 5,6 kg de alice, mai multe dispozitive pentru confecţionarea cartuşelor, precum şi un dispozitiv tip ţeavă introdusă pentru transformarea unei arme ca­libru 12 pentru a funcţiona cu muniţie calibru 410.

Totodată, au fost ridicate pentru continuarea cerce­tărilor şi 129 de kilograme carne vânat (mistreţ, căprior, iepure).

Braconierul, paznic pe fondul de vânătoare al AJVPS

Din cercetări a reieşit că unul dintre bănuiţi, Dan G., în vârstă de 45 de ani, din Mărăcineni, ar fi introdus ilegal în ţară arme şi muniţii, pe care ulterior le-ar fi pus în circulaţie către ceilalţi buzoieni şi totodată le-ar fi folosit la braconaj.

Bărbatul a fost reţinut de poliţişti, iar în urma mate­rialului probator administrat, judecătorul de drepturi şi ­li­bertăţi a emis mandat de arestare pentru o perioadă de 30 de zile. Şase dintre cei opt bărbaţi cercetaţi pentru braconaj sunt deţinători legali de permise de vânătoare, unul dintre ei fiind chiar paznic pe un fond de vânătoare al AJVPS Buzău. Nicunul dintre aceştia nu păstra părţi din ­ani­malele sau păsările braconate pentru a nu fi identificate ca şi trofee de vânătoare.

Ţeava, procurată din străinătate, găsită la bărbatul arestat, era folosită pentru transformarea unei arme ca­libru 12 pentru a funcţiona cu muniţie calibru 410. Mai exact, dispozitivul era folosit pentru a nu se face asociere cu arma cu care s-a tras. Surse judiciare susţin că acesta este primul de acest fel identificat în România până în acest moment.

Tot muniţia folosită pentru împuşcarea exemplarelor găsite moarte pe fonduri de vânătoare din judeţul Buzău i-au condus pe anchetatori în judeţul Brăila, la un cetăţean italian.

La data de 25 octombrie, poliţiştii buzoieni au descins la o locaţie din Insula Mare a Brăilei, la domiciliul bărbatului, de 59 de ani, de unde au ridicat, pentru continuarea cercetărilor, 9.035 cartuşe de calibre diferite, susceptibile a fi introduse ilegal în ţară, precum şi peste 2.500 exemplare păsări (sitari, ciocârlii, raţe becaţine etc.). Urmează ca speciliştii să stabilească dacă şi câte dintre aceste exemplare provin din braconaj pe fonduri de vânătoare din judeţul Buzău.

Totodată, au fost ridicate mai multe recipiente cu substanţă periculoasă cu termenul de garanţie expirat, în acest caz fiind extinse cercetările şi pentru comiterea infracţiunii de „neluarea măsurilor pentru neutralizarea deşeurilor ­pe­riculoase”.

Poliţiştii continuă cerce­tările sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de nerespectarea regimului armelor şi muni­ţiilor, contrabandă calificată şi braconaj.

Activităţile s-au desfăşu­rat sub coordonarea Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase şi au beneficiat de suportul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.

Se pare că este cea mai mare captură de muniţie şi arme folosite la braconaj făcută de poliţiştii buzoieni în ultimii 20 de ani la nivelul judeţului, şi una dintre cele mai importante la nivel naţio­nal.

De la începutul anului, în urma activităţilor specifice, specialiştii din cadrul Biroului Arme au ridicat aprximativ 80 de arme, unele deţinute ilegal. În urma anchetelor desfăşu­rate doar Biroul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase a propus către unităţile de Parchet competente trimiterea în judecată a 9 persoane, alte câteva fiind trimise în judecată în urma documentării activităţii infracţio­nale de către secţii de poliţie.

De ce se îngrămădesc italienii la vânătoare în România?
În restaurantele din Italia, pateul de limbă de ­pri­vighetoare este o delicatesă. De ani de zile, braconierii ­ita­lieni vin în România şi Împuş­că păsări din specii protejate, pe care le duc apoi în ţara lor, unde le vând pe bani grei. La noi, partidele de vânătoare se desfăşoară cu concursul şi participarea localnicilor. Care nu fac muncă patriotică. Este o adevărată reţea infracţională, nedestructurată până acum de DIICOT.
În 2017, spre exemplu, vameşii italieni din aeroportul Orio (Bergamo) au descoperit, în bagajele unor vănători italieni întorşi din România, un număr impresionant de păsări ucise ilegal, printre care se aflau inclusiv specii protejate. La intervenţie au participat carabinierii şi Garda Financiară italiană. În urma acţiunii lor, au fost descoperite nu mai puţin de 1.119 păsări, transportate în interiorul bagajelor de opt pasageri care se întorceau de la Bacău.
Unele exemplare făceau parte din specii protejate, chiar pe cale de dispariţie: privighetori, ciocârlii, mierle, becaţe, presuri, măcălendri, sfrâncioci, piţigoi, cânepari, cinteze şi altele.
„Păsările erau băgate în pungi sigilate, în bagajul de cală, cu elemenţi de ladă frigorifică printre pungi. Totul se desfăşura sub acoperirea unui act care indica doar că păsările sunt ciocârlii de câmp şi că au fost vânate (a se citi – ,,braconate”) la Săbăoani, sub oblăduirea AVPS Roman. Ştirea a apărut deja în presa italiană şi atestă faptul că România este un rai al braconierilor”, se arăta într-un comunicat postat pe site-ul Societăţii Ornitologice din România. Cei opt vânători au fost reţinuţi.
Cum au reuşit italienii să treacă, cu geamantanele lor pline de păsări moarte prin aeroportul din România?
În 2009, în Insula Mare a Brăilei, un braconier italian a fost prins cu 2.000 de ciocârlani. În 2010, tot în judeţul Brăila au fost prinşi 15 braconieri italieni cu mii de ciocârlii, ciocârlani şi prepeliţe. În 2011, vameşii unguri au interceptat un transport de 11.000 de ciocârlii vânate în România şi care aveau ca destinaţie Italia. În 2013, un alt italian a fost prins în Ialomiţa cu 5.400 de ciocârlii braconate.
Şi În judeţul Buzău, în ultima perioadă au fost identificaţi pe fonduri de vânătoare din zona Rm. Sărat italieni veniţi la vânătoare aici. În bagajele acestora au fost găsite ciocârlii şi becaţe dar şi dispozitive care atrag păsările pentru a fi vânate.
De ce sunt atâtea cazuri de braconieri italieni? Pentru că În Italia, păsările cântătoare se mănâncă, există o tradiţie a lor de a mânca pasăre cântătoare. De fapt, ciocârlia este folosită în România ca specie umbrelă, pentru a bracona tot ce înseamnă pasăre cântătoare.
Zilele trecute, Curtea de Apel Braşov a decis oprirea vânătorii de ciocârlie de câmp şi de alte trei specii de păsări în sezonul 2019-2020. Decizia a fost luată ca urmare a acţiunii în instanţă deschise de Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor, care a a atacat un ordin de ministru care permitea vânarea a peste 439.000 de ciocârlii în sezonul de vânătoare 2019-2020. Curtea de Apel Braşov a suspendat însă executarea prevederilor Ordinului Ministerului Apelor şi Pădurilor nr. 673/2019. Prin acest ordin au fost stabilite cotele de vânătoare la patru specii de păsări migratoare pentru anul 2019-2020: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, raţa cu capul negru şi raţa sunătoare. Ciocârlia de câmp este o specie dorită de vânătorii străini, majoritatea italieni, şi a fost introdusă pe lista păsărilor care se vânează în 1996. În 2006, ca urmare a unei campanii Societăţii Ornitolo­gice Române (SOR), specia a redevenit protejată, dar numai pentru un an. În 2015, în urma unei alte campanii a SOR şi a organizaţiilor din Coaliţia Natura 2000, cotele de vânătoare au fost înjumătăţite.
An de an, Poliţia Română prinde grupuri de turişti italieni care braconează specii protejate şi susţin că vânează ciocârlie, iar pe traseul România-Ungaria deja sunt celebre transporturile de păsări braconate care părăsesc România.
Hotărârea pronunţată de Curtea de Apel nu este definitivă, dar este executorie.