Proiectul Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă al României a fost refuzat de Comisia Europeană la sfârșitul lunii aprilie, după ce Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor și Proiectelor Europene, nu a reușit să ajungă un acord cu experţii europeni. „Nimic nu a fost respins, pentru că nimic nu a fost depus oficial. Sunt discuţii tehnice pe diverse componente. Din moment ce nu am depus… Am primit e-mailuri în care ne spune: aici poate trebuie să îmbunătăţiţi, ce vreţi să faceţi aici?”, a declarat Ghinea în momentul în care Comisia a respins proiectul României. Chiar dacă autorităţile române încearcă să ascundă eșecul, Comisia Europeană nu a acceptat proiectul ţării noastre, deoarece nu respecta condiţiile necesare.
Printre proiectele care au condus la respingerea în bloc a Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă al României se numără, conform unor surse din Ministerul Transporturilor, cel al Autostrăzii A7 București-Ploiești-Buzău-Pașcani. Cu toate acestea, Executivul a aprobat, în ședinţa de miercurea trecută, indicatorii tehnico-economici pentru segmentul Ploiești-Buzău, iar ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă susţine că licitaţia pentru execuţia lucrărilor va fi lansată până la sfârșitul lunii mai. Potrivit acestuia, secţiunea de autostradă are o lungime de 63 de kilometri și va fi finanţată prin Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă! Mai mult, ministrul Transporturilor a menţionat că următoarele sectoare, Buzău-Focșani, Focșani-Bacău și Bacău-Pașcani din această autostradă sunt într-un stadiu similar, fiind vorba despre decalaj de câteva luni, „în jur de 3-4 luni între fiecare secţiune”.
Ce nu spun însă responsabilii din Transporturi în legătură cu această autostradă? Pentru a fi siguri de succesul demersului de a primi finanţare europeană prin PNRR, aceștia au făcut un ,,mic artificiu tehnic”, încercând să încadreze A7 în categoria drumurilor ,,verzi” și au prevăzut… piste pentru biciclete pe întreaga lungime a acesteia! Chestiune care a condus nu doar la respingerea proiectului de către oficialii europeni, ci a fost chiar una dintre ,,bubele” care au condus către respingerea în ansamblu a Planului Naţional de Redresare și Rezilienţă al României.
