Iubitorii operei lui Mihai Eminescu au primit o veste bună de Ziua Culturii Naționale din partea primarului Constantin Toma. Acesta anunță într-o postare pe rețelele de socializare că pot consulta colecția completă a manuscriselor eminesciene, editată de Academia Română, care se află în biblioteca Centrului Cultural și 
Educațional „Alexandru Marghiloman’’ de la Vila Albatros. „Am primit de la Academia Română, prin generozitatea vicepreședintelui Academiei, domnul Marius Andruh, cetățean de onoare al Buzăului, colecția completă a manuscriselor eminesciene, editată de Academia Română. Această colecție se află în biblioteca Centrului Cultural și Educațional <Alexandru Marghiloman> de la Vila Albatros, unde vă invit să mergeți”, transmite primarul Constantin Toma, care îndeamnă astfel la preţuirea valorilor româneşti și la cultivarea limbii române. El subliniază astfel că sărbătorirea culturii române de ziua lui Mihai Eminescu nu este o întâmplare, întrucât dintre toţi creatorii spirituali români marele poet este reprezentativ, după cum afirma academicianul Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, despre poetul Mihai Eminescu, în cadrul uneia dintre festivitățile dedicate Zilei Culturii Naționale: „El nu a fost declarat prototipul culturii româneşti de către vreo instanţă şi nici impus de vreo instituţie a statului, ci de viaţa însăşi, de marea personalitate colectivă a poporului român şi, prin urmare, el nu poate fi judecat, admonestat ori coborât de pe piedestal prin voinţa cuiva. Eminescu exprimă în opera sa, in nuce, întreaga istorie a culturii româneşti şi europene. Eminescu are versuri clasice precum cele ale lui Horaţiu, Vergiliu şi Ovidiu. El cântă dragostea galantă şi onoarea cavalerilor medievali ca odinioară trubadurii şi truverii, el detaliază Evul Mediu al lui Alexandru cel Bun, de la 1400, aşa cum făcea Victor Hugo în <Notre Dame de Paris> pentru spaţiul francez.Dar Eminescu anticipează şi lumea viitorului, proiectând, prin perceperea vitezei luminii şi prin universul ideatic al unei lumi în eternă mişcare, creaţia culturală şi ştiinţifică românească înspre ultimul secol al mileniului al II-lea şi înspre cel de-al treilea mileniu. Eminescu, născut la o dată precisă (15 ianuarie 1850) şi într-un loc anume (în Ţara de Sus a Moldovei), şi-a încheiat creaţia odată cu vârsta christică pământească, dar a fost atins de o aripă de înger şi a fost destinat eternităţii”.
Reamintim că vicepreşedintele Academiei Române Marius Andruh a adus, în decembrie anul trecut, integrala manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu la Buzău, la aniversarea a celor 150 de ani de existenţă ai Bibliotecii Colegiului Naţional „Bogdan Petriceicu Hasdeu”; manuscrisele au fost dăruite colegiului buzoian de Academia Română. Cu acea ocazie, academicianul a spus: „Sunt instrumente de cercetare ştiinţifică, pentru că dacă o să le vedeţi, o să realizaţi că se pot citi ca şi când ar fi originale. S-a păstrat culoarea şi dacă în caietele lui Eminescu existau pagini libere şi aici s-au păstrat. Dacă erau 20 de pagini libere şi aici sunt 20 de pagini libere, ca în caietele originale. Dacă Eminescu a scris pe nişte bucăţele de hârtie, atunci şi aici s-au tăiat şi arată ca în originale… Când am încercat să mă gândesc unde le dăm, am zis că la un liceu este cel mai bine pentru că sunt catedre mari de Limba română, multe clase de uman, şi în definitiv pentru că sunt interesante manuscrisele lui Eminescu chiar şi sub forma asta, pentru oricine”.
Un alt eveniment dedicat culturii române la care sunt invitați buzoienii în această săptămână este cel care va avea loc joi, 18 ianuarie, la Centrul „Iazul Morilor”. Este vorba despre evenimentul „Stihuri și cântări’’, un spectacol de poezie și muzică. Se continuă astfel seria evenimentelor culturale săptămânale pe care Primăria Buzău le organizează pentru toate categoriile de vârstă, pentru că, spune primarul Constantin Toma, „în viziunea de dezvoltare a municipiului, <Buzău – oraș magnet până în 2030>, cultura este alături de educație, economic și social, unul din cei patru piloni de susținere a viitorului comunității noastre”.
