Sinagoga din Buzău, monument reprezentativ pentru comunitatea iudaică, se află în pericol de prăbușire în prezent. Stă în picioare de mai bine de un secol, dar după plecarea masivă a populației evreiești din cauza instaurării regimurilor opresive, monumentul a fost dat uitării de autorități, iar cei câțiva membri rămași la Buzău nu au reușit să-i convingă pe responsabili să ia măsuri.
Evreii au fost atestați la Buzău încă din secolul al XVI-lea, dar comunitatea a înflorit cu adevărat în secolul XIX-lea, fiind compusă în mare parte din negustori și meseriași. În perioada interbelică, 10 la sută din populația Buzăului era compusă din evrei, o comunitate destul de numeroasă pentru zona Munteniei, dar mult mai mică decât cea din Moldova. Primul cimitir evreiesc a apărut în 1853, iar prima sinagogă în 1885 pe strada Alexandru Marghiloman, însă aceasta a fost demolată, pentru că era neîncăpătoare, în 1910 fiind inaugurat actualul templu.
Una dintre întrebările adresate primarului Constantin Toma pe platforma Buzău City Report s-a referit la reabilitarea acestui monument istoric, lucru făcut de autoritățile de la Oradea cu sinagoga din oraș. „Orașul Buzău nu este, din nefericire, dăruit cu prea multe monumente arhitecturale. Unul dintre ele fiind sinagoga Buzăului. Urmând exemplul Oradei, în care s-a amenajat un muzeu al comunității evreiești al Oradei, nu se poate face și așa ceva pentru Buzău? Mai ales că evreii au jucat un rol important în dezvoltarea acestui oraș. Bineînțeles că se poate utiliza această clădire și pentru alt scop. Ex: sală de concerte (ar fi mult mai elegantă decât sala polivalentă), importantă fiind salvarea ei”, i-a scris un buzoian primarului Toma.
Sinagoga Neologă Sion din Oradea a fost construită în perioada 1877-1878 în stil neomaur, având o capacitate de 1.000 locuri. Reabilitarea monumentului s-a realizat în cadrul proiectului transfrontalier realizat de municipalitatea orădeană în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Debrețin. Obiectivele specifice au fost reabilitarea și reconversia funcțională a Sinagogii Neologe și introducerea ei în circuitul turistic național și internațional. Astăzi, complet restaurată, sinagoga a devenit un spațiu destinat artelor contemporane, în care se organizează evenimente destinate publicului larg: concerte, expoziții, lansări de carte, diverse evenimente culturale sau religioase.
Primarul Constantin Toma a răspuns că a văzut sinagoga din Oradea, iar un plan similar ar putea fi implementat și pentru monumentul de la Buzău, în colaborare cu comunitatea evreiască, pentru a salva o bucată importantă din istoria orașului: „Am văzut Sinagoga din Oradea care a fost transformată în muzeu! Voi face o propunere comunității evreiești, care este proprietarul acestui monument, să vedem dacă sunt interesați de o colaborare”.˝
Printre personalitățile buzoiene importante de origine evreiască se numără și Margareta Sterian (născută Weinberg), pictoriță, scriitoare și traducătoare buzoiană. În 1940, din cauza originii sale, ca mulți alți artiști plastici din România, Margareta Sterian a fost exclusă din viața publică, iar bunurile i-au fost confiscate. Pentru a se putea întreține, artista și-a vândut lucrările fie semnate cu pseudonim, fie nesemnate. În multe dintre lucrările sale, Margareta Sterian a imaginat spații fantastice, ireale, inspirate de universul copilăriei petrecute la Buzău, iar printre temele sale predilecte se numără peisajele cu colțuri pitorești din oraș, scenele de bâlci sau de circ și obiceiurile folclorice. Există o fundație înființată în memoria ei, care decernează premii pentru creație muzeografică și plastică, iar liceul de artă din orașul natal îi poartă numele.
