Acasă Politic Cum au transformat PNL și USR-PLUS Buzăul într-un județ de mâna a șaptea

Cum au transformat PNL și USR-PLUS Buzăul într-un județ de mâna a șaptea

0
Cum au transformat PNL și USR-PLUS Buzăul într-un județ de mâna a șaptea

Buzăul rămâne, preț de încă o săptămână, fără prefect, dat fiind că numirea unui reprezentant al Guvernului în teritoriu în județul nostru nu a figurat pe ordinea de zi a ședinței Executivului de miercuri. Așadar, Casa Albă va fi în continuare sat fără câini, în condițiile în care, în următoarele zile, anumite zone ale județului s-ar putea confrunta cu situații de urgență cauzate de vremea nefavorabilă, așa cum s-a și întâmplat în dimineața zilei de joi, când un bloc imens de piatră s-a prăbușit peste DN 10 în zona Siriu, blocând complet carosabilul.

Din păcate, situația completării garniturii de la conducerea Instituției Prefectului este la fel de nebuloasă ca și în urmă cu o săptămână, când totuși s-a făcut un pas înainte prin desemnarea de către Partidul Libertății, Unității și Solidarității a unui pretendent la cea mai înaltă funcție de la Casa Albă, omul de afaceri Silviu Iordache. El nu a fost numit totuși în funcție, semn că pe parcurs ar fi putut apărea o ,,defecțiune”, precum un aviz de integritate nefavorabil sau, pur și simplu, dezinteres din partea premierului Cîțu de a debloca situația de la Buzău. Chestiune valabilă și în cazul celui de-al doilea subprefect, post aparținând Partidului Național Libe­ral, rămas suspendat după respingerea, pe motiv de integritate, a nominalizării râmniceanului Viorel Holban.

Deși aparent inexplicabilă, situația de la Buzău este logică atât timp cât toate cele trei organizații județene ale arcului guvernamental sunt un fel de ,,copii ai ploii” pentru Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Partidul Libertății, Unității și Solidarității.

Avrămescu se laudă cu un giratoriu, Pufu face opoziție internă

PNL Buzău, cu un scor electoral slab la alegerile parlamentare, cu doi parlamentari despre care gu­rile rele spun că și-ar disputa, deocamdată în subteran, supremația pentru conducerea organizației județene, a făcut greșeala de a-și exprima, fără echi­voc, susținerea față de Ludovic Orban în lupta acestuia pentru păstrarea președinției Partidului Național Liberal după congresul din acest an. Consecințele sunt vizibile: niciun ministru al Executivului condus de Florin Cîțu, cu acesta în frunte, nu mișcă vreun deget pentru a sprijini în vreun fel județul.

Astfel s-a ajuns ca ­li­derul PNL Buzău, deputatul Gabriel Avrămescu, să prezinte drept o victorie imensă începerea lucrărilor de construire a unui sens giratoriu la Spătaru, la intersecția dintre DN2-E85 și Șoseaua Spătarului. De ­asmenea, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, se face că plouă atunci când vine vorba despre alocările bugetare necesare des­chiderii Băncii de gene de la Buzău, astfel că s-a ajuns în situația în care senatorul Vlad Pufu, liderul organizației municipale, să adreseze o întrebare de la tribuna Parlamentului pe această temă. Între noi fie vorba, activitatea parlamentară a lui Pufu a început să semene cu aceea a unui ales al opoziției, dat fiind că, joi, acesta a făcut o interpelare la adresa unui ­mi­nistru tot din partidul său, unul dintre cei mai puternici oameni din PNL, Raluca Turcan.

Șefii USR Buzău, cu mâna întinsă pentru un post de director  

Cea mai mare realizare a reprezentanților buzoieni ai Uniunii Salvați România de la alegeri încoace a fost aceea că au izbutit să pună bețe în roate nominalizării, de către Biroul Național al PLUS, a lui Mihai Răzvan Moraru pentru funcția de prefect. Printr-o campanie media și pe rețelele de socializare, campanie sprijinită în subteran de PNL, lui Moraru i s-au reproșat anumite fapte penale ale fratelui său, chestiune suficientă pentru a-i bloca acestuia nominalizarea pentru funcția de prefect.

La rândul său, deputa­tul de import Emanuel Ungureanu pare mult mai interesat de ,,cestiuni arză­toare” pe plan național decât de problemele locale. Dovadă că a fost nevoie de un demers parlamentar al deputatului social-demo­crat Andi Cristea pentru ca opinia publică să afle că șefii din ministerul Sănă­tății, condus de un parte­ner de alianță, habar nu au de promisiunea electorală privind un nou spital la Buzău.

În ceea ce privește șefii organizațiilor județene și municipale ale USR Buzău, aceștia stau cu ochii în soare așteptând momentul în care vor fi numiți directori la vreun serviciu deconcentrat, pentru a scăpa de eticheta de inși fără ocupație pe care o poartă acum, situații devoalată la alege­rile locale când au trebuit să își declare locul de muncă odată cu depunerea candidaturilor.

PLUS se bate pe două fronturi

Buzoienii de la Partidul Libertății, Unității și Solidarității încă trec prin chi­nurile facerii în ceea ce privește numirea unui prefect de Buzău, post care le-a revenit în urma împărțelii dintre organizațiile centrale ale partidelor din arcul guvernamental. Gurile rele spun că, după eșecul nominalizării liderului Mihai Răzvan Moraru pentru această funcție, ar fi urmat o nominalizare care s-a poticnit tot la centru, dar la insistențele lui… Moraru! Care, de altfel, spun sursele noastre din USR, ar trage sfori ca, după demisia sa din funcția de președinte al organizației județene, să fie numit interimar… tot el, pe funcția pe care a părăsit-o în semn de protest față de refuzul Centrului de a-l nominaliza prefect.

Astfel că nominalizarea lui Silviu Iordache ar fi, de fapt, a treia tentativă a PLUS Buzău de a ocupa funcția de prefect, nominalizare care, de această dată, a trecut de Biroul Național, dar s-a poticinit undeva pe traseul de până la ședința de Guvern.

*

În aceste condiții, cu situațiile prezentate mai sus din organizațiile jude­țene ale partidelor din coaliția guvernamentală, este greu de crezut că Buzăul mai poate fi tratat cu seriozitatea cuvenită atât de conducerile centrale ale PNL, USR și PLUS, cât și de responsabilii guvernamentali. Astfel că afirmația din titlul prezentului articol este cât se poate de justificată.