Cum aruncă cu noroi un inspector școlar în sistemul care o plătește din bani publici

„La Școala Spectrum se face carte mai multă decât la stat”; acesta a fost, în esență, argumentul prin care directorul acestei școli private a încercat să îi determine pe consilierii locali să nu accepte ieșirea Primăriei din asocierea cu unitatea de învățământ privată menționată. O asociere din care buzoienii nu au nimic de câștigat; dimpotrivă, aceasta a constituit o povară pentru bugetul local, și așa afectat de austeritate. Aceasta pentru că, pe lângă finanțarea din partea Primăriei, școala ocupă sediul fostului liceu de chimie „Nenițescu” în mod gratuit, după ce a fost reabilitat tot din bani publici.

Afirmația în sine, care i-a revoltat pe consilierii municipali prezenți la ședința deliberativului municipiului de luni, nu ar trebui să pară, în principiu, nelalocul ei, însă indignarea a fost stârnită de faptul că purtătoarea respectivului mesaj, profesoara de Matematică Cristina Drugă, este și angajată a sistemului public de educație buzoian, ba chiar îndeplinește o funcție de control în acest sistem, fiind inspector în cadrul Inspectoratului Școlar Județean. Până când cei în drept se vor dumiri dacă nu cumva între cele două calități nu există cumva o incompatibilitate prevăzută de legislația românească, putem spune că prezența Cristinei Drugă în ambele posturi este profund imorală, ca și comparația ei în legătură cu cele două sisteme de educație.

Dar, în ceea ce o privește pe Cristina Drugă – despre care trebuie să spunem că este un profesor de matematică bine cotat și un bun organizator așijderea, care în ultimele zile s-a remarcat ca fiind unul dintre organizatorii Olimpiadei Balcanice pentru Juniori de la Buzău -, nu ne miră afirmațiile sale la limita moralității.

Spunem acest lucru pentru că profesoara Cristina Drugă a intrat, alături de mai multe cadre didactice buzoiene, în atenția opiniei publice odată cu declanșarea celui mai mare scandal din învățământul buzoian, dosarul fraudei de la Bacalaureatul din toamna anului 2013. Un dosar peste care, în cel mai pur stil dâmbovițean s-a așternut liniștea.

Dosarul fraudei la Bac

În anul 2015, au fost la Buzău percheziții și audieri maraton, în urma cărora trei cadre didactice au fost reținute, iar alte trei au fost puse sub control judiciar de procurori. În prezent, cadrele didactice care au făcut de râs învățământul buzoian își văd nestingherite de proiecte și de carieră.

Unul dintre cei reținuți la acel moment este directorul Colegiului Tehnic, profesorul de fizică Robert Harabagiu, fost vicepreședinte al comisiei de BAC din toamna lui 2013. În arest a mai ajuns și o profesoară de Chimie de la Colegiul Nenițescu, Ionelia Lință, dar și un cadru didactic de informatică de la Liceul cu Program Sportiv, Mirela Stanciu, ambele membre ale secretariatului tehnic al comisiei de la BAC. Propunerea -procuro-rilor de arestare preventivă a celor trei a fost respinsă la instanță, astfel că Harabagiu, Stanciu și Lință au rămas sub control judiciar. Tot sub control judiciar a fost pusă de procurori și fosta soție a lui Robert Haraba-giu, Anca Harabagiu, inspector școlar pentru romi, dar și profesoarele Anișoara Toader și Cristina Drugă. Toți au scăpat, însă repede de măsurile preventive. În total, peste 20 de cadre didactice de la Liceul „Nenițescu“, Colegiul Tehnic, Colegiul „B.P. Hasdeu“ și Liceul cu Program Sportiv au dat cu subsemnatul în fața anchetatorilor.

După ce, în prealabil, le-au fost percheziționate casele, șase profesori cunoscuți în Buzău, corectori și membri ai Centrului de Evaluare Zonală de la Liceul cu Program Sportiv acum cinci ani, au fost ridicați și chestionați pe bandă rulantă de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, care au căutat să probeze informații adunate timp de câteva luni, probe care duceau spre o rețea amplă de falsificare a tezelor de la examenul de Bacalaureat prin rescrierea lor, acasă, de către profesorii corectori. Astfel s-a ajuns ca zeci de lucrări de Bacalaureat, provenind de la un singur centru de exa-minare, să semene izbitor între ele, ceea ce i-a făcut pe anchetatori să extindă cercetările. S-a suspectat că lucrările au fost luate acasă de profesori și completate, iar apoi notate de evaluatori.

„În sarcina inculpaților Constantinescu Rozica și Harabagiu Robert s-a reținut că, în calitate de președinte, respectiv vicepreședinte al Comisiei de evaluare de la Centrul Zonal Buzău din sesiunea august-septembrie 2013, nu și-au îndeplinit în mod corespunzător atribuțiunile de serviciu, fapt ce a permis falsificarea lucră-rilor pentru un număr de peste 50 de elevi, prin completarea de către unii din profesorii corectori sau chiar de către membrii comisiei, care au efectuat rezolvări ale subiectelor, facilitând astfel obținerea unor note de promovare pentru respectivele persoane. În sarcina inculpatelor Drugă Cristina, Stanciu Mirela Carmen și Lință Ionelia s-a reținut că au falsificat, prin alte-rarea conținutului (ștersă-turi, adăugiri, completări) lucrările a peste 50 de elevi, din care o parte la cererea inculpatului Harabagiu Robert. În ceea ce privește pe inculpata Harabagiu Cornelia Anca, s-a reținut că a falsificat prin modali-tățile expuse două lucrări”, se preciza atunci în comunicatul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău.

Flagrantul care a devoalat rețeaua

Totul a pornit de la un flagrant organizat în toamna lui 2014, după ce un absolvent și-a cerut înapoi șpaga dată ca să promoveze proba de Matematică. Atunci, inginerul instructor auto Viorel Miritescu, fost director al școlii de Arte și Meserii din Vernești, a fost arestat pentru trafic de influență și complicitate la trafic de influență, ulterior fiind trimis în judecată.

Denunțătorul în acest caz a fost solistul de muzică populară Valentin Ghencea. De fapt, după ce a obținut nota de trecere, Ghencea, considerând, probabil, că a luat BAC-ul pe merit, și-a cerut banii înapoi, dar a avut parte de un refuz violent. Așa că l-a denunțat pe Viorel Mirițescu și s-a dus la întâlnirea cu acesta burdușit cu tehnică de ascultare și înregistrare.

Pe timpul discuției, Miritescu s-a prins că Ghencea este echipat cu tehnică specială de ascultare. Speriat, inginerul instructor a început să smulgă microfoanele de pe tânărul cântăreț. De teamă, Ghencea s-a ascuns în WC-ul unui service, unde a fost ținut sub sechestru până la intervenția organelor abilitate. Totul s-a întâmplat la începutul lunii noiembrie 2014, iar în urmă denunțului, Viorel Mirițescu a ajuns în arest, unde nu a zăbovit prea mult, pentru că magistrații Curții de Apel Ploiești au anulat decizia Tribunalului Buzău privind arestarea lui preventivă și au înlocuit măsura cu cea a controlului judiciar.

Între timp, Miritescu, dar și doi intermediari, tată și fiu, au fost condamnați cu suspendare. Singura care a primit închisoare cu executare a fost Mărioara Milea, secretar-șef la Liceul „Neni­țescu”, care mai avea o condamnare cu suspendare.

Cercetările efectuate de polițiști în acest dosar au dus către Robert Narcis Harabagiu, Rozica Constantinescu, Mirela Carmen Stanciu, Ionelia Linta, Cristina Luminița Drugă, Cornelia Anca Harabagiu, dar și alte cadre didactice implicate în fraudarea exa­menului de BAC din sesiunea august-septembrie 2013. Până acum însă, singurii țapi ispășitori în acest scandal au fost Viorel Mirițescu și Mărioara Milea.

Mărioara Milea, secretar-șef la Liceul „Costin Nenițescu” din Buzău la acel moment, a fost condamnată, în urma unei decizii definitive a Curții de Apel Ploiești, la doi ani și patru luni de închisoare cu executare, ea fiind încarcerată în Penitenciarul Focșani. A fost eliberată demult.

În urma cercetărilor, anchetatorii au stabilit că, în luna august 2013, Mărioara Milea a pretins și a primit 1.200 de lei de la Ghencea pentru a interveni pe lângă profesorii corectori în scopul promovării de către acesta a probei de limba română a examenului de bacalaureat. Legătura s-a făcut prin fostul director al liceului din Vernești Viorel Mirițescu.

Fostul director al Liceului Tehnologic Vernești a fost condamnat, în acest caz, la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru o perioadă de patru ani și cu obligati­vitatea de a presta muncă în folosul comunității pentru 120 de zile, la Primăria Berca.

Totodată, secretara liceului din Buzău a fost condamnată la 2 ani și 4 luni, însă ea a fost încarcerată întrucât condamnarea a venit în timpul unei alte sentințe cu suspendare. Ea fusese condamnată, în septembrie 2013, la închisoare cu suspendare după ce a falsificat două certificate de absolvire a unor cursuri postliceale, cu foile matricole aferente.