Federația Română de Fotbal a publicat rezultatele ediției 2026 a proiectului de clasificare a centrelor de copii și de juniori din fotbalul amator, un program prin care sunt evaluate nivelul de organizare, infrastructura și activitatea cluburilor care dezvoltă fotbalul juvenil.
La nivel național, 548 de cluburi s-au înscris în program, însă doar 451 au depus documentația necesară pentru evaluare. În urma procesului de clasificare, doar 14 cluburi au primit cea mai înaltă distincție, GOLD, alte 118 au fost încadrate în categoria SILVER, 299 au obținut BRONZE, iar 20 de cluburi au fost clasificate în Categoria 4.
Clasificarea publicată de Federația Română de Fotbal, oferă o imagine destul de clară asupra nivelului la care se află academiile din întreaga țară. Pentru județul Buzău, bilanțul este unul decent, dar lasă loc de progres: un singur club a fost încadrat în categoria SILVER, iar alte șase au primit calificativul BRONZE.
Sport Star Buzău este cea mai bine clasată structură din județ, în timp ce Gloria Vadu Pașii, Montana Pătârlagele, Team Săgeata, Carpați Nehoiu, FC Petrolul Berca și SCM Gloria Buzău completează lista cluburilor buzoiene evaluate de FRF.
La nivel național, concurența este subțire. Din cele 451 de cluburi care au depus dosarele pentru evaluare, doar 14 au reușit să atingă standardul GOLD, cea mai înaltă clasificare acordată de Federația Română de Fotbal. Cel mai bine reprezentat județ, cu trei echipe, este Cluj, cu trei echipe, toate activând în municipii: ASFC Câmpia Turzii, CS Luceafărul Cluj-Napoca și Academia de Fotbal Luceafărul Cluj.
În total, alte 118 cluburi au fost încadrate la categoria SILVER, 299 la BRONZE, iar 20 au primit clasificarea în Categoria 4.
Dincolo de ierarhie, această evaluare scoate în evidență un adevăr pe care mulți oameni din fenomen îl repetă de ani de zile: fotbalul amator reprezintă baza întregii piramide fotbalistice. De aici pleacă primii pași ai multor copii care visează să ajungă în Liga 1 sau la echipa națională. Fără cluburi sănătoase la nivel local, nici performanța de la vârf nu poate fi susținută pe termen lung.
Clasificarea FRF poate fi instrument util, deoarece stabilește standarde privind pregătirea antrenorilor, infrastructura, organizarea și activitatea centrelor de copii și juniori. Totuși, pentru multe dintre cluburile din mediul rural sau din orașele mici, provocarea nu este îndeplinirea criteriilor sportive, ci mai degrabă găsirea resurselor financiare necesare pentru a le respecta.
Aici apare și una dintre marile provocări ale fotbalului românesc. Dacă Federația Română de Fotbal își propune ca această clasificare să nu rămână doar un exercițiu administrativ, ci să producă efecte reale, atunci centrele de copii și juniori din fotbalul amator vor avea nevoie și de un sprijin financiar pe măsură. În definitiv, cei mai mulți votanți, atunci când sunt alegeri la FRF, vin de la asociațiile județene de fotbal, nu?
