Mediul de afaceri din România a propus o reorganizare teritorială a țării pentru a reduce cheltuielile statului. Soluțiile prezentate de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) au atras imediat atenția liderilor politici, dar nu sunt ușor de implementat și ar presupune un acord între partidele politice pentru a evita o blocare a proiectului.
Câte UAT ar dispărea
CCIR propune desființarea unităților administrativ-teritoriale (UAT) din comunele care au mai puțin de 5.000 de locuitori. De asemenea, să fie considerate orașe doar UAT care au în administrare cel puțin 10.000 de locuitori.
Propunerea CCIR ar reprezenta o mare reorganizare pentru România, deoarece ar elimina administrația locală din 2.390 de comune. Numărul total de comune din România este de 2.862. Adică peste 80 la sută din comunele din România ar rămâne fără administrație locală, cu reforma propusă de CCIR.
La nivelul județului Buzău, doar zece comune ar rezista tăvălugului unei asemenea reforme administrative: Berca (7.741 locuitori), Grebănu (8.144), Mărăcineni (9.653), Merei (6.785), Pârscov (4.957, pe muchie de cuțit), Poșta Câlnău (5.542), Smeeni (5.806), Vadu Pașii (9.726), Valea Râmnicului (5.180) și Vernești (9.008).
În schimb, nu există comune care ar putea aspira la statutul de oraș, dar cele trei orașe – Pătârlagele (6.276 locuitori), Pogoanele (6.384) și Nehoiu (9.464) – s-ar transforma în comune, adăugându-li-se celor zece de mai sus.
Comunele cu o populație între 5.001 și 10.000 de locuitori sunt doar 419 și acestea ar continua să rămână cu administrația locală după reformă. Cele 53 de comune care au o populație de peste 10.000 de locuitori ar urma să devină orașe, conform aceleiași propuneri.
Situația este complicată și în cazul orașelor. CCIR propune să fie considerate orașe doar localitățile în care sunt cel puțin 10.000 de locuitori. În România avem 117 orașe cu o populație sub 10.000 de locuitori. Dintre acestea, 90 ar urma să devină comune, având o populație între 5.001 și 10.000, iar 27 ar urma să rămână fără administrație locală deoarece au sub 5.000 de locuitori.
Ce probleme pot apărea
În total, România ar pierde 2.417 UAT, care ar dispărea conform propunerii mediului de afaceri. Însă comunele care rămân fără UAT trebuie să ajungă sub controlul altor orașe. Aici pot interveni mai multe probleme pentru cetățeni: orașele din apropiere să aibă deja un număr mic de funcționari, iar odată cu preluarea comunelor să fie nevoie să crească numărul de funcționari pentru a răspunde la problemele cetățenilor; și o altă problemă poate fi distanța. Dacă prin desființarea unui UAT dintr-o comună se ajunge în situația în care cetățenii vor trebui să se deplaseze zeci de kilometri pentru un document de la primărie, acest lucru va complica foarte mult viața cetățenilor, mai ales în mediul rural, unde posibilitățile de deplasare sunt foarte reduse, iar veniturile foarte mici.
Prin urmare, reducerea cheltuielilor poate să nu fie atât de importantă precum pare cu aceste propuneri. Administrațiile locale trebuie să ofere servicii cetățenilor și să aibă un număr suficient de funcționari care să ofere aceste servicii. Desființarea unui UAT dintr-o comună nu trebuie să ducă la izolarea acesteia sau să crească cheltuielile pentru cetățeni pentru a accesa anumite servicii care până acum erau gratuite în comună.
Ce spun politicienii
Premierul Marcel Ciolacu s-a arătat dispus să discute despre comasarea comunelor, însă doar pentru cele cu o populație sub 1.500 de locuitori. „Nu cred că putem să mergem cu desființarea de județe în acest moment. Nu este pregătită administrativ România pentru acest moment (…) dar cred că o măsură administrativă cu anumite comune care în acest moment au sub 1.000-1.500 de locuitori, cred că ar fi o măsură oportună și un început de reformă”, a declarat Marcel Ciolacu, în urmă cu câteva luni.
În versiunea de reformă propusă de Marcel Ciolacu, ar urma să fie afectate doar 416 UAT, care nu ar fi desființate, ci comasate. Nu e clar cum ar putea funcționa o comasare, dacă respectivele comune nu sunt apropiate.
Conform propunerilor lui Ciolacu, doar 11 comune din județ ar fi desființate, în cazul celor sub 1.000 locuitori, sau 15, în cazul celor sub 1.500 locuitori.
Vezi AICI populația fiecărei UAT din județul Buzău
conform datelor provizorii ale recensământului din anul 2021.
Băsescu voia opt regiuni
În 2011, președintele Traian Băsescu anunța că județele ar trebui desființate și România să rămână doar cu opt regiuni. „Ne vom consulta în legătură cu reorganizarea administrativă a României: trebuie desființate cele 41 de județe și trebuie să avem opt județe mari sau șapte județe plus municipiul București și zona Ilfov”, declara Băsescu.
Guvernul Boc invoca faptul că România risca să piardă fondurile europene dacă nu se introduceau regiunile. Acest lucru s-a dovedit imediat o informație falsă, iar România a continuat să atragă banii europeni chiar și cu organizarea teritorială formată din 41 de județe.
Subiectul reorganizării teritoriale a provocat nemulțumiri inclusiv în PDL, unde baronii nu erau de acord cu cele opt regiuni propuse de Băsescu. Dar pentru reforma dorită de fostul președinte era nevoie de o majoritate de cel puțin două treimi pentru modificarea Constituției, iar în acea perioadă PDL abia mai reușea să reziste la guvernare. Un an mai târziu, PDL a fost scos de la guvernare.
Proiectul lui Dragnea
Cei mai mulți pași i-a făcut Liviu Dragnea, pe vremea când conducea Ministerul Dezvoltării. Liviu Dragnea a insistat mulți ani cu un astfel de proiect, chiar dacă versiunea lui se referea mai mult la alipirea unor comune, nu la construirea de regiuni.
În timpul guvernării USL, cele două mrai partide nu s-au înțeles cum să se facă reorganizarea, deoarece anumiți baroni ar fi pierdut puterea în teritoriu și ar fi transferat-o către rivalii lor. PNL și PSD nu au ajuns la un numitor comun despre noua reorganizare și proiectul nu a mai fost finalizat niciodată.
Pe internet apăruse inclusiv o hartă a reorganizării teritoriale cu opt regiuni formate din actualele județe. Liviu Dragnea a respins acea hartă a reorganizării și a anunțat de mai multe ori că guvernul Ponta nu își asuma acea versiune. O altă versiune nu a mai fost supusă dezbaterii publice.
Liviu Dragnea a mai vorbit despre reorganizare teritorială și în 2016, când a promis că acest proiect se va realiza din 2017. Alegerile parlamentare din 2016 au adus victoria categorică pentru PSD, însă dezbaterea privind reorganizarea teritorială nu a mai fost reluată. În acea perioadă, Liviu Dragnea s-a concentrat pe lupta cu DNA.
Tentativa lui Dacian Cioloș
Tentativa lui Dacian Cioloș de reorganizare teritorială este una lipsită de orice abilitate politică. Dacian Cioloș nu avea niciun partid care să-l susțină în acest demers și a propus un subiect fals în acel context politic. Cioloș preluase proiectul propus de fostul PDL, cu introducerea regiunilor, însă voia un număr mai mare.
„Regiuni administrative mai mici (între 15-18), create prin fuziunea a două-trei județe pe baza unor criterii precum: fluxurile inter-județene economice și de forță de muncă, conexiuni de transport, populație și suprafață”, declara Cioloș
Tentativa lui Dacian Cioloș nici măcar nu a fost dezbătută de partide, deoarece nimeni nu s-a arătat interesat de un proiect din partea unui guvern tehnocrat. USR-iștii lui Cioloș nu au mai fost la fel de interesați de reorganizare teritorială atunci când au ajuns la guvernare, după alegerile din 2020.
