duminică, 17 ianuarie 2021

Cum a încercat fostul primar Boșcodeală să reducă la sfert prejudiciul către Stațiunea Legumicolă în „Dosarul Orizont”

Cei trei inculpați exo­nerați de răspunderea penală în ,,Dosarul Orizont” încearcă sub orice formă să schimbe sentința jude­cătorilor prin care au fost obligați să plătească un prejudiciu imens Stațiunii Legumicole. În apelul la soluția de respingere a solicitării de îndreptare a erorii materiale strecurată în minuta și dispozitivul sentinței penale din 2018, pronunțată de către Tribunalul Dâmbovița, prima instanță în acest dosar, cei trei acuză o eroare de calcul, ce rezultă din conți­nutul documentelor din dosar și din ceea ce a consemnat judecătorul de fond.

Ce spun aceștia în ­ce­rerea de apel? ,,Prima instanță a reținut un profit pe cei 4 ani de 4.494.631 lei; adunând cele patru profituri de mai sus, care împărțit la suprafața de 443,32 ha deținută de stațiune în cei 4 ani, stabilește un profit mediu la hectar de 10.138 lei pe ­pat­ru ani. După aceea, a înmulțit cu 33 de hectare și a obținut 334.554 profitul pe 4 ani, astfel s-a considerat că acesta este profitul anual și, înmulțind cu 16 ani, s-a obținut valoarea lipsei de folosință. De fapt, se observă că 4 ani înmulțind cu 16 rezultă 64 de ani.

În realitate, profitul mediu pe patru ani trebuia împărțit la 4 (4.494. 631:4=1.123.657,75), iar acesta la suprafața de 443,32 ha (2.534,64 lei) pentru a obține profitul mediu la ha pe an, iar acesta înmulțit cu suprafața de 33 ha rezultă suma de 8.643 lei profit pe an”, se precizează în soluția instanței. Mai exact, contestatarii consideră că prejudiciul este de 1.338.288 lei și nu de 5.352.864 lei, așa cum a stabilit instanța de fond, prejudiciul fiind confirmat și la Curtea de Apel Ploiești.

În consecință, s-a soli­citat admiterea apelului și trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță, iar în subsidiar, dacă se apreciază că nu este vorba de nicio nulitate, s-a solicitat admiterea cererii și îndreptarea erorii mate­riale, astfel cum a fost soli­citată.

Apelul la decizia de respingere a cererii de îndreptare a erorii mate­riale nu a fost admis de judecătorii de la Ploiești, pe motiv că această cerere nu poate face obiectul unei îndreptări materiale, de modificare a cuantumului despăgubirilor civile stabilite printr-o hotărâre definitivă ,,pe considerentul că metoda de calcul a fost greșită, ceea ce, în mod ­evident, presupune o opera­țiune de analiză, de evaluare și de deliberare, exclusă în cazul constatării și pronunțării asupra unei erori materiale evidente”.

Mai exact, instanța de fond a explicat că hotărârea poate fi modificată doar printr-o cale de atac și nu pe calea unei îndreptări a erorii materiale, iar din acest motiv Tribunalul Dâmbovița a respins ca nefondată cererea formulată de către inculpați.

Război cu cei care i-au devoalat ilegalitățile

În paralel cu încercările de schimbare a sentinței în ,,Dosarul Orizont”, fostul primar al Buzăului Constantin Boșcodeală se războiește cu oamenii care în trecut au devoalat ilegalitățile cu terenurile Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Legumicolă, prin plângeri la procurori și atacând în instanță soluțiile de neîncepere a urmăririi penale față de aceștia.

După ce, anul trecut, la Judecătoria Buzău i-a fost respinsă plângerea formulată în contradictoriu cu cercetătorul Costel Vînă­toru împotriva ordonanței de clasare din data de 17.03.2020, pronunțată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău în dosarul cu nr. 2591 /P/2019, ca neîntemeiată, miercuri, instanța este așteptată să se pronunțe pe o plângere similară ce îl vizează atât pe cercetătorul Vînătoru, dar și pe directorul SCDL, Constantin Vlad.

În 2019, Boșcodeală a  făcut la unitatea de Parchet o plângere pentru denunț calomnios și abuz în serviciu împotriva cercetătorului Costel Vînătoru. Procurorii i-au respins însă cererea, iar ulterior și judecătorii au confirmat rezoluția, menți­nând ordonanța de clasare nr. 2591 /P/2019 pronunțată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, ca legală și temeinică. O acțiune similară l-a vizat și pe directorul SCDL, Constantin Vlad.

Reamintim că Boșcodeală a scăpat de răspunderea penală în dosarul denumit generic “Orizont” pentru că s-au prescris faptele, și nu din cauză că ar fi fost găsit nevinovat. De altfel, în ultimul timp, fostul primar al Buzăului a deschis sau este chemat în mai multe acțiuni în instanță pentru recuperarea prejudiciilor din dosarele Gloria și Orizont, acțiunile fiind îndreptate împotriva fostului primar al Buzăului Constantin Boșcodeală, împotriva fostei șefe a Oficiului de Cadastru Viorica Stana, dar și a fostului director al Stațiunii Legumicole, Nicolae Trandafir.

Potrivit sentinței Tribunalului Dâmbovița, rămasă definitivă în decembrie 2019 prin decizia Curții de Apel Ploiești, cei trei au fost obligați, pe latură civilă, să plătească un prejudiciu creat SCDL Buzău de peste 5 milioane lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului în suprafață de 33 ha, trecut din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău. Procedurile de recuperare a prejudiciului au ajuns în instanță la cinci luni de la pronunțarea sentinței definitive în dosarul instrumentat de Direcția Națională Anticorupție.

Validarea popririi asupra veniturilor a fost deja contestată de Boșcodeală, Stana și Trandafir, iar instanța a stabilit luna trecută termen pentru luna august pentru a da timp reprezentanților SCDL și executorului judecătoresc să depună întâmpinare.

De asemenea, fostul primar al Buzăului a încercat să schimbe sentința definitivă în dosarul „Orizont”. Constantin Boșcodeală a despus un recurs în casație, cerere ce i-a fost respinsă la înalta Curte de Casație și Justiție.

La finalul anului 2019, Curtea de Apel Ploiești a închis ultima filă din „Dosarul Orizont” în care a fost judecat fostul primar al Buzăului Constantin Boșcodeală. Completul de judecată a pronunțat o nouă hotărâre privind latura civilă, însă în ceea ce privește latura penală sentința a fost menținută, la fel și în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor. Prima instanță a obligat, în solidar, pe inculpații Constantin Octavian Boșcodeală, Viorica Stana și Trandafir Nicolae, la plata către Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău a sumei de 5.352.864 lei, cu dobânda legală la data plății, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului în suprafață de 33 ha, situat pe raza municipiului Buzău,  pe care s-a construit un cartier rezidențial.

Pe 15 aprilie, Constantin Boșcodeală a depus la Curtea de Apel Ploiești și o cerere de îndreptare eroare materială ce va fi luată în discuție, pentru soluționare, luna viitoare.

Fapte prescrise, nu și prejudiciile

Constantin Boșcodeală a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu în primăvara lui 2014 alături de alți doi inculpați, fosta șefă a Oficiului de Cadastru Viorica Stana și fostul director al Stațiunii de Cercetare pentru Legumicultură Trandafir Nicolae, cei trei fiind acuzați de abuz în serviciu pentru trecerea unui teren de 33 de hectare în domeniul privat al municipiului Buzău. Pe 12 decembrie 2019, un complet de la Curtea de Apel Ploiești s-a pronunțat definitiv.

În primăvara anului 2018, judecătorii Tribunalului Dâmbovița, prima instanță sesizată, au constatat că faptele de care erau acuzați cei trei s-au prescris, așa că au decis încetarea procesului penal. Chiar și așa, fostul edil al Buzăului și ceilalți doi inculpați au fost obligați să plătească prejudiciul în acest caz, peste 5 milioane și jumătate de lei plus dobânzi. Sentința a fost atacată atât de cei trei inculpați cât și de DNA, iar procesul s-a mutat la Curtea de Apel Ploiești. Boșcodeală are mare parte din avere sub sechestru pentru recuperarea prejudiciului inclusiv în dosarul Gloria, iar la sfârșitul anului trecut a fost reluat demersul ANAF pentru partajul bunurilor comune deținute de acesta cu șoția sa.

*

Faptele pentru care cei trei inculpați din “Dosarul Orizont” -Constantin Boșcodeală, Viorica Stana și Nicolae Trandafir au fost trimiși în judecată, datează din 2001. Procurorii anticorupție au susținut că cei trei au făcut posibilă trecerea unei suprafețe de 33 hectare teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău, de la Stațiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, și că, potrivit legii, suprafața nu putea face obiectul unei asemenea operațiuni.

Anchetatorii au încercat să arate că „s-a urmărit un alt scop decât reconstituirea efectivă a izlazului comunal al municipiului Buzău. Această punere în aplicare a reprezentat doar o modalitate menită să îmbrace într-un aspect de legalitate împrejurarea că Primăria Municipiului Buzău – reprezentată de inculpatul Boșcodeală Constantin Octavian – a obținut o suprafață de teren mult mai valoroasă din punct de vedere al amplasamentului, situată în imediata apropiere a cartierelor orașului, pe care să poată fi construite obiective economice de către investitori (așa cum s-a și întâmplat în realitate) și nu într-o zonă de la intrarea în municipiu, lângă o cale ferată unde se aflau – de fapt – terenurile S.C. SERIBUZ SA ce ar fi trebuit predate și care prezentau un potențial economic scăzut”. Rechizitoriul mai făcea referire la un prejudiciu adus statului cu valoarea de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 hectare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

loading...
error: Content is protected !!