Sezonul ghebelor din județul Buzău aduce nu doar bogăția ciupercilor, ci și o serie de provocări pentru culegători. Frica de urși a devenit o realitate tot mai prezentă, în special în zonele montane și forestiere, unde prezența acestora este semnalată frecvent, scrie „Agerpres”. În timp ce mulți localnici obișnuiau să colecteze ciuperci din păduri pentru consum personal sau pentru vânzare, în acest an numeroși culegători renunță la această activitate de teamă.
Un comerciant din Piața Centrală din Buzău a explicat că ghebele, apreciate pentru zacuscă sau pentru alte preparate, sunt mai greu de colectat acum. „Campania de toamnă a început, a plouat, ciupercile au ieşit. Ghebele sunt bune puse la conservă, pentru zacuscă, la borcan ca atare cu oţet şi usturoi. Sunt comestibile, culese din pădurile de la Ciuta dar este cam periculos acum, fetele nu se mai duc de frica ursului. Nu se mai apropie de pădure că este ursul, doar dacă se duc mai mulţi. Este riscant”, a spus unul dintre comercianții din Piața Centrală pentru Agerpres.
În afara acestui pericol, autoritățile și specialiștii avertizează consumatorii asupra riscurilor intoxicației cu ciuperci cumpărate din surse nesigure sau culese din flora spontană. Cercetătorii atrag atenția că multe ciuperci toxice pot fi ușor confundate cu cele comestibile, iar efectele pot fi grave, ducând chiar la deces. Ioana Tudor, cercetător științific, a explicat că din cele aproximativ 8.700 de specii de ciuperci din România, doar 361 sunt comestibile, iar dintre cele toxice, 10 sunt letale. Direcția de Sănătate Publică (DSP) Buzău a raportat recent mai multe cazuri de intoxicații cauzate de consumul de ciuperci, 20 de persoane prezentând simptome de intoxicație la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Buzău.
În ultimele zile, mai multe persoane au fost internate la Spitalul Județean de Urgență Buzău cu simptome de intoxicație după ce au consumat ciuperci cumpărate de pe marginea drumului. Autoritățile recomandă achiziționarea ciupercilor doar din surse autorizate și evitarea culesului din pădurile nesigure, iar cei care vând produse în zone nepermise riscă amenzi de până la 6.000 de lei.
„În general, intoxicaţiile cu ciuperci se caracterizează prin: tulburări digestive – greţuri, vărsături, epigastralgii (dureri de stomac), diaree, hepatită acută toxică şi insuficienţă hepatică; tulburări neurosenzoriale – mioză (micşorarea pupilelor) saumidriază (dilatarea pupilelor), agitaţie, dezorientare temporo-spaţială, confuzie, delir, halucinaţii vizuale şi auditive, convulsii, comă; tulburări cardiovasculare – bradicardie sau tahicardie, hipotensiune arterială sau hipertensiune arterială; tulburări hidroelectrolitice, cu risc de deshidratare severă la copii şi vârstnici; tulburări renale – insuficienţă renală funcţională şi/sau organică; simptome generale: frisoane, febră, transpiraţii, uscăciunea mucoaselor sau dimpotrivă hipersecreţie salivară şi renală. Gravitatea intoxicaţiilor cu ciuperci este dată în special de insuficienţa hepatică fulminantă şi insuficienţa renală care duc frecvent la deces. Prezentarea de urgenţă la medic este obligatorie în cazul apariţiei simptomelor menţionate, ţinându-se cont că apariţia simptomelor la interval mai mare de 6 ore de la consum are prognostic grav, iar tulburările digestive frecvent prezente, au consecinţe mai importante la copilul mic şi vârstnic”, comunică DSP.
De asemenea, Jandarmeria Buzău a intervenit în 187 de cazuri de prezență a urșilor în 2024, cele mai multe în localitățile Pătârlagele, Nehoiu și Beceni. „În luna septembrie, jandarmii buzoieni au desfăşurat 35 de intervenţii în urma unor apeluri prin SNUAU care semnalau prezenţa urşilor”, informează responsabilii IJJ Buzău, citați de „Agerpres”
Pe fondul acestor riscuri, autoritățile recomandă consumul ciupercilor doar din surse autorizate și atenționează culegătorii să evite pădurile nesigure. „DSP recomandă: consumul ciupercilor de cultură, provenite din unităţi autorizate şi/sau însoţite de certificate de calitate, evitând cumpărarea lor de la comercianţii ambulanţi, culegătorii amatori, persoane străine de la marginea drumurilor; evitarea culesului/consumului ciupercilor din flora spontană (păduri, păşuni); neimplicarea copiilor în procesul de culegere a ciupercilor; supravegherea copiilor mici pentru a se evita riscul intoxicării accidentale. Intoxicaţia cu ciuperci la copii include forme de gravitate variabilă şi cu evoluţie imprevizibilă! Ciupercile otrăvitoare nu-şi pierd toxicitatea prin preparare! Toxinele ciupercilor sunt foarte rezistente la prelucrarea termică şi nu se distrug. Este absolut greşit să considerăm că ciupercile care sunt mâncate de insecte sunt comestibile. Pentru insecte toxina poate fi inofensivă datorită metabolismului diferit de cel al omului. Testele populare de identificare a ciupercilor toxice (culoarea locurilor de tăietură şi ruptură sau apăsare cu degetul, mirosul, gustul, culoarea modificată prin fierbere împreună cu ceapă sau o linguriţă de argint) nu sunt dovezi sigure dacă sunt comestibile sau otrăvitoare. Evitarea conservării ciupercilor provenite din flora spontană şi/sau surse neautorizate, în condiţii casnice”.
În acest context, culegerea și consumul de ciuperci din flora spontană implică riscuri considerabile, atât din punct de vedere al siguranței personale, datorită prezenței urșilor, cât și din perspectiva sănătății, din cauza pericolului intoxicațiilor.
