Copii care nasc copii: câte buzoience devin mame înainte de majorat

În fiecare an, România înregistrează un număr îngrijorător de nașteri la adolescente, fiind printre țările europene care sunt cel mai grav afectate de acest fenomen. Organizația Salvați Copiii atrage atenția că vârsta fragedă a mamei antrenează probleme complexe de sănătate, atât pentru ea, cât și pentru copil.

La nivelul întregii țări, în anul 2020, România  a înre­gistrat un număr de 16.470 adolescente care au devenit mame, potrivit statisticilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), acestea fiind cele mai recente date disponibile. Dintre acestea, aproximativ 410 erau din Buzău. Pe grupe de vârstă, cele mai recente date disponibile arată că 411 adolescente care au născut în perioada de referință au avut vârste cuprinse între 15 și 19 ani, în timp ce 12 fete nu împliniseră încă 15 ani. Buzăul a depășit Bucureștiul la această statistică îngrijorătoare; Capitala numără aproape 400 astfel de nașteri, în timp ce Buzăul depășește acest număr.

Potrivit datelor Fede­rației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53 la sută din localitățile din Ro­mânia nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie. Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicație în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidență și monito­rizarea adecvată a sarcinii și așteaptă până când situația lor se precipită sau se înrăutățește.

Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medi­cale, iar acest lucru se răs­frânge în urmărirea medi­cală a nou-născutului. Din acest motiv sarcina la adolescente devine o reală problemă pentru medici, mai ales atunci când pacienta este adusă la spital să nască, după o sarcină neurmărită medical, pentru că riscurile să nască prematur și să apară complicații sunt mult mai ridicate, atrage atenția Salvați Copiii. Numărul din ce în ce mai mare al mamelor adolescente explică și rata mare a mortalității infantile, res­pectiv decesul copiilor care nu au împlinit încă un an.

Pe județe, cele mai multe mame adolescente au fost înregistrate în anul 2020 în Mureș (871), Dolj (723), Brașov (695), Iași (656), Bihor (614), Bacău (586), Constanța (556), Argeș (489), Dâm­bovița (480) și Sibiu (479). Buzăul se află, din păcate, la o distanță foarte mică în acest top al copiilor care au copii. La polul opus, județele în care au fost înregistrate cele mai puține nașteri în rândul adolescentelor sunt Caraș-Severin (220), Brăila și Mehedinți, ambele cu 213, Gorj (190) și Tulcea (175).

Dintre cele 199.720 de nașteri înregistrate în Ro­mânia în 2019, 749 provin de la fete sub 15 ani și 17.933 de la adolescente cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani. Statistica arată că unul din zece nou-născuți din Ro­mânia provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu aproa­pe un sfert din mamele sub 18 ani (23 la sută) din toată Uniunea Europeană.

Dacă am face o comparație cu anul 2019, în 2020 numărul adolescentelor care au devenit mame a fost mai mic, dar, în continuare,  statistica rămâne îngrijorătoare. În 2019, 473 era numărul mamelor adolescente.

Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani și de 18 ani la al doilea copil. Mai mult, datele unei cercetări comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor – 74 la sută dintre gravidele sau mamele din aceste comunități, afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului. Sunt mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil.

România, pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea infantilă

Copiii prematuri au mari șanse de supraviețuire și recuperare dacă unitățile me­dicale în care se nasc și sunt tratați au la dispoziție aparatură medicală adecvată unei intervenții rapide. România continuă să se mențină pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata mortalității infantile, acest indicator fiind practic similar cu cele valabile în țările din vestul Europei în urmă cu două decenii. În 2020, România a înregistrat o rată a morta­lității infantile de 6,2 la mia de născuți vii. În județul Buzău rata a fost de peste 6 la mia de născuți vii. Din totalul celor 12 copii decedați cu vârsta sub un an, 10 erau din mediul rural, lucru care confirmă atenționările făcute de Salvați Copiii.

În ultimii 11 ani, Salvați Copiii România a investit peste șapte milioane de euro în dotarea a 102 unități me­dicale din toate județele țării cu 940 de echipamente medicale, care au ajutat la supraviețuirea și trata­rea a peste 140.000 de copii.

,,Când am demarat programul de combatere a mortalității infantile, știam că ne așteaptă un drum lung, însă am pus bazele unui proiect ambițios de susținere a sănătății ma­melor și copiilor prin dotarea unităților medicale și prin oferirea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) în zone defavorizate. Ni s-au alăturat imediat medici dedicați și, treptat, susținători și parteneri sociali, pe care ne bazăm în continuare. Împreună am reușit să extindem programul și către spitalele de pediatrie. De aceea este atât de important acest mecanism de direcționare a 20 la sută din impozitul pe profit, pentru că înseamnă construcție solidă”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Organizația Salvați Copiii România a accelerat în 2021 programul de sus­ținere a sănătății mamelor și copiilor prin dotarea unităților medicale și prin oferirea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) în zone defavorizate la nivel națio- nal.

Numai în București, șase unități medicale au fost dotate cu aparatură și echipamente medicale în valoare totală de 742.398,80 de euro. Astfel, au fost donate Spitalului ,,Grigore Alexandrescu’’ din Capitală două ambulanțe performante și aparatură medicală de ultimă generație.

Cine pune frână educației sexuale în școli

În ciuda acestui fenomen care a luat amploare în ultimii ani, în România copiii nu beneficiază de o educație sexuală în școli, care este privită, de cele mai multe ori, ca un atentat la inocența copiilor. Patriarhia Română, de exemplu, consideră că încadrarea în mod obligatoriu a elevilor în programe de educație sexuală repre­zintă ,,un atentat asupra inocenței copiilor, împie­dicând dezvoltarea lor firească și marcându-i pentru întreaga viață”. Mai mult decât atât, Patriarhia consideră datele privind numărul de mame minore drept ,,o încercare de manipulare”.

,,Dincolo de sofismul, adică de minciuna ambalată «credibil», prin care se transmite obsesiv-compulsiv ideea că «avem cel mai mare număr de mame minore din Europa, cel mai mare număr de tineri infectați cu HIV din Europa, cea mai tânără bunică din lume» din cauza absenței din programa școlară a unei materii obligatorii numite «educație sexuală», dincolo de această asiduă încercare de manipulare se află, în realitate, adevăratele cauze ale acestor triste, prin nefirescul lor, statistici: di- soluția familiei și abandonul școlar”, mai arată Patriarhia.

Deși a existat o încercare de a normaliza situația, legislația românească în forma actuală este neclară și nu oferă posibilitatea copiilor cel mai vulnerabili să beneficieze de astfel de ore decât dacă părintele își dă acordul în acest sens. Iar părinții se declară într-o majoritate covârșitoare împotriva educației sexuale în școli.