Obezitatea a devenit o problemă pregnantă în țara noastră, unde aproximativ 70 la sută dintre români se confruntă cu probleme de greutate, adică circa 13 milioane de locuitori, iar 36 la sută dintre ei sunt declarați obezi, respectiv 5 milioane, conform alephnews.ro. „O persoană obeză este definită ca având un indice de masă corporală (IMC) mai mare de 30. Adică: o persoană, indiferent de sex, cu o înălțime de 1,65 metri, care cântărește 90 de kilograme, suferă de obezitate de gradul 1”, mai scrie aceeași sursă.
Obezitatea poate cauza boli de inimă, diabet sau boli hepatice și este un factor de risc major în cazul infectării cu Coronavirus. Stilul de viață, alimentația, dar și factorul genetic joacă un rol important în apariția kilogramelor în plus. Românii nu mai gătesc și preferă să consume alimente de import sau ultraprocesate. Pe lângă comoditatea mâncărurilor de tip fast-food, românii sunt cunoscuți și pentru consumul excesiv de sare, care dăunează în moduri nebănuite. „Efectele consumului excesiv de sare sunt retenția de apă, creșterea tensiunii arteriale și creșterea consumului de alimente peste necesarul caloric, din cauza gustului accentuat pe care sarea îl conferă mâncării”. Statisticile indică faptul că românii consumă o cantitate dublă de sare zilnic, peste 10 grame pe cap de locuitor, deși recomandările sunt de maxim 5 grame. La nivelul Uniunii Europene suntem codași în ceea ce privește practicarea activităților fizice regulate, unde doar puțin peste un milion de români fac mișcare, conform aceleiași surse.
Tot mai mulți copii sunt supraponderali
Statisticile indică cifre îngrijorătoare ale obezității nu doar în ceea ce privește adulții, ci și copiii. Astfel, medicii pediatri și nutriționiștii atrag atenția că din ce în ce mai mulți copii se prezintă la cabinete în diverse grade de obezitate, dar și cu diabet. Peste 18 la sută dintre copii suferă de obezitate, iar peste jumătate dintre ei sunt adolescenți, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică. Deloc surprinzător, dat fiind că peste jumătate dintre adolescenți nu consumă zilnic fructe și legume, ceea ce ne plasează, din nou, pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Cifrele aproape că s-au dublat, fiind sporite și de perioada de pandemie care i-a împiedicat să mai facă mișcare. „Timp de 3 luni, în 2018, medicii de la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului au monitorizat toți copiii veniți la camera de gardă, adică câteva mii. Iar concluzia este extrem de îngrijorătoare: 7,5 la sută erau supraponderali și 18,5 la sută obezi. Pandemia a crescut și mai mult numărul copiilor cu astfel de probleme, spun doctorii”, conform stirileprotv.ro.
Copiii supraponderali riscă să se confrunte cu probleme grave de sănătate, precum colesterol și glicemie mărite, pubertate precoce sau întârziată, deformări ale sistemului osos sau dereglări ale glandei tiroide. De asemenea, grăsimea se depune pe vasele de sânge și poate cauza, cu timpul, infarct sau accident cerebral vascular. Perspective sumbre, dat fiind că cei analizați sunt copii. Medicii le recomandă părinților să fie exemple pentru copii și să îi ghideze către un stil de viață sănătos, atât în privința alimentației, cât și a mișcării zilnice: „Să evite învinuirea copiilor, stigmatizarea lor. Exemplul personal este cel mai puternic mod de a influența copiii, pentru că ei învață prin imitație”, spunea medicul diabetolog pediatru Laura Matei pentru stirileprotv.ro.
Și Direcția Județeană de Sănătate Publică Buzău prezintă cifre în creștere de la an la an. În 2019 s-au înregistrat 115 cazuri noi de obezitate în rândul copiilor. În 2020 sunt consemnate 96 de cazuri noi, dar acest lucru nu trebuie să ne bucure, căci restricțiile impuse de pandemie au limitat prezența în cabinetele medicale. Realitatea ar putea fi mai îngrijorătoare de atât, dat fiind că perioada de sedentarism a încurajat acumularea de kilograme.
Medicul nutriționist buzoian Apriliana Stănescu atrăgea atenția asupra alimentației nepotrivite atât a copiilor, cât și a adulților.
„Consumul crescut al alimentelor bogate în zahăr și grăsimi nesănătoase, dar și sărace în fibre, aduce corpului nostru o cantitate prea mare de energie, care favorizează creșterea în greutate, în lipsa unei activități fizice corespunzătoare. Aici amintim toate produsele cu adaos de zahăr, dulciuri, sucuri, covrigei, sticksuri, chipsuri, ce aduc în plus și un aport mare de sare copiilor, dar și produsele de cofetărie, patiserie. Foarte dăunătoare sunt și produsele de tip junk-food, fast-food și alimente prăjite în ulei”.
Efectele obezității se răsfrâng nu doar la nivel fizic asupra copiilor, ci și psihologic, aceștia fiind afectați de aspectul lor. Medicul mai spune că ar trebuie să existe o colaborare între părinți și copii în privința obiceiurilor alimentare: „Obiceiurile alimentare învățate în copilărie au impact și în viața de adult, așadar părinții au un rol foarte important în a încuraja și învăța pe copii să facă alegeri alimentare sănătoase. Trebuie stabilite și acasă, dar și în afara casei reguli pentru o alimentație sănătoasă, iar părinții trebuie să fie un exemplu pozitiv în această direcție pentru copii. În general, copiii sunt cei care mă impresionează cel mai des. Este greu să auzi din gura unui copil că nu îi place de el, că vrea să scape de <colăcelul de pe burtică> sau că este batjocorit la școală de ceilalți copii, că a primit porecle sau că s-a râs de el la ora de sport, că nu poate face anumite exerciții fizice”.
Medicul mai este de părere că educația nutrițională ar trebui introdusă în școli, pentru a ajuta copiii să înțeleagă diferența dintre alimentația sănătoasă și cea săracă în nutrienți. De asemenea, aceasta recomandă mâncărurile gătite în casă, unde nivelul de grăsimi sau de zaharuri poate fi controlat, față de cele gata făcute.
