Consolidarea clădirilor cu risc seismic: stăm bine la voință, dar mai prost la putirință

În contextul riscurilor seismice semnificative la care este expus județul Buzău, autoritățile locale se confruntă cu o provocare majoră: reabilitarea celor 44 de clădiri vulnerabile la cutremure din municipiu. Acestea sunt încadrate în clasele de risc seismic I-III și sunt considerate periculoase în cazul unui seism major. Totuși, acest proces este mai complex decât pare la prima vedere. În urma expertizelor tehnice realizate anterior, aceste imobile trebuie reexpertizate pentru a putea beneficia de fonduri guvernamentale pentru consolidare, un demers costisitor dar deosebit de necesar, având în vedere istoricul seismic al regiunii și poziția sa într-o zonă seismică activă.

La nivelul municipiului Buzău, conform unei liste actualizate pe 1 martie 2005, sunt înregistrate 44 de imobile vulnerabile, cu regimuri de înălțime variate, de la parter la zece etaje. Printre cele mai vechi clădiri se numără unele construite în 1880, aflate pe Strada Cuza-Vodă din centrul orașului, și încadrate în clasa de risc seismic U1. Cel mai recent construit bloc vulnerabil din listă a fost ridicat în 1978 în Cartierul Micro V, fiind de asemenea încadrat în aceeași clasă de risc.

În vederea consolidării clădirilor vulnerabile, Guvernul a alocat, pentru anul 2025, suma de 7,5 miliarde de lei, destinată expertizării și consolidării nu doar a blocurilor, ci și a instituțiilor publice, spitalelor și școlilor. Totuși, din păcate, aceste proiecte nu sunt suficiente pentru a răspunde întregii nevoi de reabilitare, iar numeroase clădiri necesită reexpertizări tehnice care pot costa mult, o povară pe care nu toți locatarii o pot suporta.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, subliniază dificultatea de a găsi surse suficiente de finanțare pentru astfel de proiecte: „Avem proiect aprobat pentru clădirile Colegiului Național Pedagogic <Spiru Haret>, acele clădiri arată rău și trebuie reabilitate, dar sunt o mulțime de bani acolo. Imobilele trebuie reevaluate pentru că, după un număr de ani, acele expertize care au fost făcute nu mai sunt valabile; le facem, cel puțin pentru clădirile noastre, împreună și cu proprietarii, problema este de unde vor fi finanțate și este evident că Primăria Buzău nu poate avea
bani pentru consolidarea acestora. Noi am luat pentru 30 și ceva de blocuri cu risc seismic în jur de 100 de milioane de euro or, bugetul municipiului este de aproximativ 50 de milioane euro în fiecare an, din care 45-47 milioane euro sunt cheltuieli de funcționare (…) Pentru cele 30 suntem în faza de licitație și sperăm să se deruleze procedura.”

Un exemplu relevant al acestui demers este procesul de reabilitare al clădirii Detașamentului de Pompieri Râmnicu Sărat. Această clădire, care a fost expertizată ca fiind vulnerabilă la cutremure, va beneficia de un program de reabilitare completă. Inspectorul șef al ISU Buzău, Mihail Loren Pascu, spune că procesul de consolidare va dura aproximativ doi ani și că, până la finalizarea acestuia, pompierii din Râmnicu Sărat vor lucra în condiții deosebit de bune, chiar și în containere, un exemplu de adaptare optimistă la o situație de criză.

Riscurile seismice la nivelul județului Buzău sunt în continuare o realitate. Mișcările tectonice din zona Vrancea, una dintre cele mai active regiuni seismice ale României, afectează frecvent județul Buzău. În 1977, cel mai puternic cutremur din istoria recentă a avut efecte devastatoare în județ, fiind responsabile pentru pierderea a zeci de vieți și pentru distrugerea a aproape 1.900 de clădiri. De atunci, multe dintre aceste imobile au fost reabilitate sau consolidate, dar riscurile persistă.

Conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismologia județului Buzău este monitorizată prin intermediul a zece stații, iar mișcările tectonice din zonă continuă să fie o sursă de preocupare. De asemenea, județul Buzău este situat la intersecția a trei plăci tectonice majore, ceea ce generează frecvente frământări seismice, inclusiv cutremure de adâncime intermediară.

În ceea ce privește intervențiile în cazul unui cutremur, ISU Buzău dispune de resurse și personal pregătit pentru gestionarea efectelor unui seism major. „Serviciile profesioniste pentru situații de urgență din cadrul ISU Buzău dispun de resursele necesare pentru intervențiile în urma unui seism, întregul personal având atribuții în gestionarea efectelor negative generate de cutremure. Aceste intervenții sunt realizate în conformitate cu competențele, etapele și scenariile prevăzute în Concepția Națională de Răspuns Post-Seism. În cadrul ISU Buzău, bazele de date și documentele specifice sunt în curs de actualizare, conform legislației în vigoare. Precizăm că, la nivelul inspectoratului, există date care indică prezența unor clădiri încadrate în clase de risc seismic pe raza unităților administrativ-teritoriale Buzău, Topliceni, Pietroasele, Cislău, Beceni și Berca”, susțin oficialii ISU Buzău.

Pe lângă măsurile de consolidare a clădirilor, autoritățile locale se concentrează și pe îmbunătățirea infrastructurii de protecție civilă. În județul Buzău există 52 de adăposturi de protecție civilă, dintre care doar cinci sunt operaționale. De asemenea, s-a aprobat un plan de măsuri pentru reabilitarea acestora, pentru a putea asigura un refugiu sigur pentru populație în cazul unui seism major.

Astfel, în ciuda eforturilor de consolidare și reabilitare, riscurile seismice persistă, iar autoritățile din Buzău continuă să implementeze strategii pentru a reduce daunele în urma unui eventual cutremur major. Aceste măsuri includ atât consolidarea clădirilor vulnerabile, cât și îmbunătățirea infrastructurii de protecție civilă, pentru a proteja viețile și bunurile cetățenilor în fața unui risc natural imprevizibil.