Creșterea normei de hrană pentru pacienții din spitale de la 11 la 20 de lei pe zi „nu este un moft sau o pomană”, spune liderul Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, care susține că acest aspect va fi reglat curând în Guvern.
„Ministrul Rafila va veni să prezinte și ministrului de Finanțe și premierului, săptămâna asta, săptămâna viitoare să rezolve această problemă, fiindcă impune piața. Adică nu este un moft sau o pomană, dimpotrivă, e un lucru pe care trebuie să îl regleze guvernul”, spune Marcel Ciolacu.
Rafila: Situația economică, foarte dificilă
La rândul său, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, se declară convinscă se vor găsi rapid soluții pentru creșterea normei de hrană pentru pacienții din spitale, dar atrăgea atenția că situația economică este „foarte dificilă”. El a precizat că vorbit despre acest subiect cu Casa de Națională de Asigurări de Sănătate, în urmă cu o lună. „Sunt convins că vom găsi rapid o soluție pentru pacienții obișnuiți. Suma de 20 de lei reprezintă o creștere semnificativă față de suma de 11 lei care există în momentul de față”, a afirmat ministrul.
Discuția despre subietul normei de hrană din spitale a fost lansat în spațiul public de medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumologie „Marius Nasta” din București, care a scris într-o postare de Facebook că suma de 11 lei este extrem de mică pentru a putea asigura trei mese pe zi pacienților. „Nici măcar nu visăm la ceea ce ar trebui să fie normalul, adică pacientul să își aleagă meniul dintr-o varietate de preparate. În România, în spitalul public, pacientul nu are din ce să aleagă, meniul este simplu (11 lei / 3 mese), repetitiv, sărac în vitamine, iar desertul este un răsfăț de care are parte uneori, foarte rar, pacientul cu tuberculoză”, a scris aceasta pe Facebook.
Mai mult, Mahler a explicat că micul dejun este foarte sărac, pentru că toate produsele sunt scumpe și se gândește cu groază la perioada în care alimentele vor deveni și mai scumpe, iar furnizorii vor renunța în curând la contracte, pentru că prețurile nu mai permit livrarea lor. „Cred că fiecare am constatat că suma pe care o necesită achiziţia de alimente în familie a crescut pentru aceeaşi cantitate. În spital, în scurt timp, furnizorii care au acorduri cadru încheiate pentru alimente, vor renunţa la acestea, pentru că preţurile din acord nu mai permit furnizarea alimentelor. Sigur, am mai trecut prin astfel de momente la începutul pandemiei, când preţurile la materiale sanitare au crescut atât de mult încât furnizorii au refuzat livrarea… şi este o reacţie normală… dar, mă întreb, ce vom face în spitale atunci? Cum va arăta masa unui pacient, dacă azi când încă livrarea se face la preţurile vechi, calitatea şi diversitatea alimentelor lasă mult de dorit?”, a mai scris managerul de la „Marius Nasta”.
Beatrice Mahler a avertizat şi asupra deciziei de creştere a sumei pentru norma de hrană cu un leu, precizând că un spital COVID, care tratează pacienţi cu tuberculoză şi este subfinanţat cronic, nu îşi permite să realizeze venituri proprii. „Poate unii dintre voi îmi veți spune că există soluția fondurilor proprii, dar un spital COVID, un spital care tratează pacientul cu tuberculoză, un spital public subfinanțat cronic, cum să realizeze venituri proprii? Așa că meniul zilnic se face din cei 11 lei alocați de stat fiecărui bolnav din spital pentru regim comun sau 17,5 lei pentru pacientul cu tuberculoză”, mai spune aceasta.
OPINIA a scris miercuri că la Spitalul Județean de Urgență Buzău hrana este în sistem de catering, iar tarifele pentru mese diferă în funcție de pacienți, potrivit reprezentanților unității medicale. Concret, tarifele variază de la 11 lei la 17 lei. Astfel, hrana de 11 lei o primesc bebelușii și copiii, respectiv laptele praf, în timp ce suma de 17 lei este alocată pentru mesele pacienților internați cu tuberculoză, HIV sau SIDA. Un pacient obișnuit internat în cea mai mare unitate medicală din Buzău primește mâncare în sistem catering de 16 lei pe zi.
