Cine sunt parlamentarii de Buzău care vor să-i trimită pe angajații din privat să muncească de Crăciun și de Paști

Zilele libere plătite ale angajaților din mediul privat ar putea dispărea începând cu anul 2024, în urma unui proiect controversat depus la Senat. Concret, este posibil ca toate cele 15 zile libere legale să fie eliminate, lăsându-i pe angajați cu doar cele 20 de zile de concediu de odihnă.

Un grup de 56 de parlamentari – printre care deputații de Buzău Gabriel Avrămescu (PNL) și Emanuel Ungureanu (USR) – a depus acest proiect care, în cazul în care ar fi adoptat, ar urma să intre în vigoare din 1 ianuarie 2024. Ideea este ca suplimentarea zilelor libere legale să fie interzisă fără prevederea unui mecanism de compensare pentru angajatorii privați. În caz contrar, aceștia ar putea să suporte cheltuieli suplimentare, motiv pentru care se propune o serie de măsuri compensatorii, precum deduceri, facilități sau compensări fiscale.

Potrivit propunerii legislative, angajatorul din mediul privat este definit ca fiind orice angajator căruia nu i se aplică Legea nr. 153/2017, respectiv Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar măsurile compensatorii ar urma să contracareze cheltuielile suplimentare suportate din fondul de salarii ca urmare a respectării prevederilor art. 139-142 din Codul muncii.

Proiectul a stârnit deja controverse, atât pentru modul în care a fost scris, cât și pentru faptul că intră în conflict cu Codul muncii. Angajații din mediul privat ar trebui să fie atenți la acest subiect și să își cunoască drepturile pentru a nu fi afectați de aceste posibile modificări legislative.

Avocatnet.ro: „Parlamentarii care o susțin nu înțeleg conceptele legale cu care operează”

Atât proiectul de lege, cât și inițiatorii acestuia, sunt făcuți praf pe site-ul de specialitate Avocatnet.ro: „În forma proiectului depusă la Senat, la primul articol, parlamentarii sugerează ideea că ar trebui modificat art. 139 (1) din Codul muncii astfel încât să fie interzisă majorarea numărului de libere legale fără prevederea unui mecanism de compensare pentru angajatorii privați. O interdicție care-i vizează, de fapt, pe colegii senatori și deputați. Propunerea legislativă este, obiectiv vorbind, un exemplu de tentativă de legiferare cu grave carențe, atât din perspectiva modului de redactare, cât și din expunerea de motive, care denotă că parlamentarii care o susțin nu înțeleg conceptele legale cu care operează.

Pe de o parte, parlamentarii nu vin concret cu modificări legislative sau completări la Codul muncii, ci cu o propunere legislativă care face sugestii – probabil, adresate comisiilor speciale care se ocupă cu amendarea textului propus inițial sau votat la cealaltă Cameră. Art. 1 din propunerea legislativă stabilește o interdicție: să nu se mai adauge alte zile libere legale (probabil la lista actuală, doar că nu se înțelege exact acest lucru) fără ca angajatorii să fie compensați cumva pentru cheltuielile implicate de aceste libere legale (care sunt plătite). Doar că liberele legale sunt introduse nu de angajați, nu de angajatori, ci de însuși legiuitorul primar – Parlamentul.  Cu alte cuvinte, propunerea legislativă pare mai degrabă un manifest către colegii senatori și deputați în a nu se mai <întinde> cu atâtea libere legale în Codul muncii pentru că deja am ajuns să avem de 2,5 ori mai multe decât acum 20 de ani, potrivit expunerii de motive a propunerii. 

Totodată, parlamentarii care semnează propunerea nu sunt siguri nici cu privire la măsurile de compensare care s-ar cuveni ori cu privire la condițiile în care s-ar aplica acestea. 

Pe de altă parte, parlamentarii nu par să fie suficient de informați cu privire la realitatea multor angajatori din România, unde liberele legale nu sunt plătite niciodată. La o simplă căutare pe forumuri de discuții de legislația muncii, vom vedea numeroși reprezentanți ai angajatorilor care nu interpretează legea în sensul că i-ar obliga să plătească liberele legale (de exemplu, Vinerea Mare), mergând pe principiul: <nu scrie în lege expres că trebuie plătite>. 

Tot din expunerea de motive aflăm că, dincolo de liberele legale enumerate la art. 139, s-au tot adăugat și alte tipuri de zile libere la care angajatorii au dreptul. De pildă, spun parlamentarii, concediul paternal (acordat, probabil, o dată sau de două ori într-o viață de salariat sau niciodată pe perioada unui anume raport de muncă).  Din păcate, aceștia consideră în mod eronat concediul paternal ca fiind o exemplificare a art. 147 din Codul muncii, respectiv zile libere plătite pentru evenimente familiale deosebite: «Alte zile libere sunt de asemenea acordate angajaților, neconformarea fiind sancționată cu amenzi consistente. Astfel, art. 147 prevede faptul că în cazul unor evenimente familiale deosebite, angajații au dreptul la zile libere plătite stabilite prin diferite legi sau incluse în contractele colective de muncă sau regulamentele interne. Cu titlu exemplificativ o astfel de lege este cea a concediului paternal, Legea nr. 210/1999, conform căreia tatăl nou-născutului are dreptul la 10 zile libere lucrătoare plătite, respectiv 15 zile dacă absolvă un curs de puericultură, respectiv o zi liberă în cazul în care salariatul este donator de sânge, pentru ziua donării (HG nr. 1364/2006)», spun inițiatorii care semnează această propunere legislativă, enumerând apoi și liberele pentru părinți date atunci când se suspendă activitatea școlară, precum și zilele libere pentru căsătorii, decese (care, de asemenea, la fel ca în cazul concediului paternal, se întâmplă excepțional)”, se arată în analiza Avocatnet.ro.

Vezi expunerea de motive și proiectul de lege