Cine sunt oamenii de cultură care vor reprezenta Buzăul în conducerile Radio România, TVR și Institutului Cultural Român

Zi rodnică pentru trei oameni de cultură cu legă­turi strânse cu Buzăul. Plenul reunit al Parlamentului a validat luni, 15 noiembrie, numirea pre­ședinților Consiliilor de Administrație ale Societăților Române de Radio și Televiziune. Astfel, radioul public va fi condus de Răzvan Ioan Dincă, noul președinte al Societății Române de Radio fiind validat cu 250 voturi pentru și 94 împotrivă. De asemenea, actorul Lucian Ghimiși a fost votat ca membru titular al Consiliului de Administrație al Societății Române de Televiziune.

Mai mult, tot luni, Se­na­tul a votat numirea lui Valeriu Șușnea ca membru în consiliul de conducere al Institutului Cultural Român.

De la ,,George Ciprian” la Opera Națională

Regizorul Răzvan Dincă s-a născut în data de 3 iunie 1974, a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, Facultatea de Teatru, secția Regie, în 2001, pentru ca în anul 2009 să obțină Doctoratul – Specializarea Arta Teatrului în cadrul aceleiași instituții de învățământ.

Începuturile activității  profesionale a lui Răzvan Ioan Dincă în domeniul teatrului sunt strâns legate de orașul Buzău și de Teatrul „George Ciprian”, unde a fost mai întâi consultant artistic (2001–2002) și apoi director general (2002–2006), desfășurând un număr impresionant de proiecte de anvergură și reușind până la finalul mandatului său să introducă Teatrul buzoian în circuitul internațional. Tot în această perioadă a fost producător general și director al primelor trei ediții ale Festivalului Internațional de Teatru „Gala Noilor Generații – Capul de … Regizor“ (Teatrul „George Ciprian”, Buzău, 2003, 2005, 2006), dar și al primului spectacol de music-hall din Europa Centrală și de Sud-Est, ,,Godspell”.

În luna august 2006, Răzvan Ioan Dincă a devenit directorul general al Teatrului Național de Ope­retă „Ion Dacian” din București, iar în perioada 2010-2012 a fost consilier al Președintelui-Director Ge­neral al Societății Române de Radiodifuziune.

În anul 2013, Răzvan Ioan Dincă a primit titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Buzău. În decembrie 2012, el devine director general al Operei Naționale București, în urma câștigării concursului de proiecte de management organizat de către Ministerul Culturii.

Răzvan Ioan Dincă este membru fondator al ,,Lions Club Buzău” și „Lions Club Atheneum” București, dar și președinte al Clubului sportiv de arte marțiale ,,Karate Art 98”; timp de zece ani, acesta a fost sportiv de performanță la Clubul Sportiv Dinamo București, secția Karate.

Un actor grăbit spre performanță

Actorul Lucian Ghimiși s-a născut la 3 decembrie 1977, la Buzău. A absolvit Facultatea  de Teatru, secția Arta Actorului, din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ,,I.L. Caragiale”, la clasa prof. Olga Tudorache. Cariera sa a început la Teatrul ,,Maria Filotti” din Brăila și a continuat la Teatrul ,,George Ciprian” din Buzău, unde   și-a perfecționat tehnicile de joc și s-a întâlnit cu piesele unor mari dramaturgi români și universali. Tot în Buzău, orașul său natal, a coordonat departamentul de imagine al Teatrului ,,Geor­ge Ciprian” și a predat elevilor Liceului de Arte ,,Margareta Sterian” cursuri de actorie, realizând împreună cu aceștia spectacolele: ,,Ali Baba și cei 40 de hoți”, ,,Cocoșatul de la Notre-Dame”, ,,Frumoasa și bestia”, a căror regie a semnat-o. Ulterior, mulți dintre învățăceii săi au fost admiși la UNATC la secțiile Arta actorului, Păpuși-Ma­rionete și Teatrologie.

Apreciat pentru calitățile sale comice, pentru dezinvoltura pe care o are de fiecare dată când apare în fața spectatorilor și pentru farmecul personal, Lucian Ghimiși a fost prezentatorul mai multor ediții consecutive ale Galei Vedetelor – VEDETEATRU de la Buzău, organizat de Teatrul ,,George Ciprian’’. Pe lângă activitatea din teatru, se adaugă și aceea de gazdă a unor emisiuni ale Televiziunii Române („Trupa DP2”, „Televiziunea, dragostea mea”, „Surprize, surprize”, „Serviciul român de comedie”) și cea de reporter la Național TV.

În 2005 s-a alăturat echipei Teatrului ,,Nottara”, iar în anul 2013 a fost numit, prin concurs de management, directorul Teatrului ,,Ion Creangă” din București.

Artistul plastic îndrăgostit de desen de la 5 ani

Născut pe 6 martie 1960 în Berești, județul Galați, Valeriu Șușnea a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, secția Artă Mo­numentală și Restaurare. Din 1990 este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, a fost vicepreședinte, apoi a devenit președinte al filialei Buzău, fiind totodată doctor în Arte Plastice și Decorative al Universității Naționale de Arte București, inspector pentru Arte la Inspectora­tul Școlar Județean Buzău, șef al Catedrei Arte Vizuale la Liceul de Arte ,,Margareta Sterian’’ din același oraș.

A avut numeroase expoziții personale și de grup, atât în țară, cât și în străinătate, participând inclusiv la expozițiile Top Business – România Magică organizate la București și Bruxelles. A contribuit la restaurarea picturilor murale ale unor monumente aparținând patrimoniului cultural național: Mănăstirea Voroneț, Cozia, Lainici, Mănăstirea Pasărea, Bise­rica Sf. Petru și Pavel (Brăila), Catedrala Sfântul Gheorghe (Tecuci), Catedrala Sf. Nicolae Vechi (Focșani) și alte monumente din Brăila, Ianca, Movilița (Vrancea).

Activitatea sa artistică a fost recompesată de-a lungul anilor: Premiul UAP România (2002), Diploma de Excelență acordată de Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultu­ral Buzău, Ordinul Meritul Cultural în grad de cavaler, acordat de președintele României (2004), Distincția națională ,,Profesorul anului” (2005), Diploma „Gh. Lazăr” (2006), Premiul național de artă contemporană Chișinău, la saloanele Moldovei (2007). Este cetățean de onoare al orașului Buzău.

„Desenez de la vârsta de 5 ani. Mi-aduc aminte că oriunde mă duceam luam cu mine un caiet și făceam tot felul de schițe. Cred că îl moștenesc pe tatăl meu, care desena foarte frumos și avea o plăcere extraodinară de a face lucrări de grafică. Am avut noroc să fiu îndrumat în școala generală de un acuarelist de ecepție, Nicolae Placikov, care a expus și la Buzău”, spunea Șușnea într-un interviu pentru ,,Adevărul”. În anii ‘80 a participat la șantierul de restaurare a picturilor murale de la Voroneț: „Lucrarea de licență am dat-o la mânăstirea Voroneț, monumentul fanion al artei medievale românești. Am lucrat aici sub îndrumarea profesorului meu Oliviu Boldura. A fost o experiență extraordinară activitatea de restaurare a scenei din Judecata de Apoi. A pune mâna pe o pictură care s-a făcut în urmă cu 500 de ani înseamnă foarte mult. Contactul cu arta murală a marilor pictori bisericești a însemnat foarte mult pentru cariera mea”, mai spunea Șușnea. După experiența de la Voroneț, care i-a marcat profund cariera, a urmat o altă restaurare a picturilor murale de la mânăstirea Cozia: „Aveam experiența restaurării pe exterior de la mânăstirea Voroneț, dar de această dată am lucrat pe interior la o altă biserică foarte frumoasă”.

Peisajele de la Buzău i-au marcat destinul pictorului Valeriu Șușnea care, în calitate de șef de promoție, a ales să-și desfășoare activitatea în această zonă. „Știam foarte multe despre Tabăra de Sculptură de la Măgura și despre zona de munte a Buzăului, care are, după părerea mea, peisaje unice în țară. Pentru Buzău am renunțat la orașe ca Brăila, Constanța sau Piatra Neamț, zone care mi-ar fi oferit un alt climat cultural în care m-aș fi putut dezvolta într-un alt mod ca și artist vizual”, mai spunea, pentru aceeași sursă, Valeriu Șușnea.