Politic

Cine sunt buzoienii care beneficiază de ordonanța lui Tudorel Toader

Guvernul intenționează să adopte ordonanța propusă de Tudorel Toader, a contestației în anulare, imediat după votul în Parlament la Legea bugetului, potrivit informațiilor provenite din interiorul PSD-ALDE, scrie Radio Europa Liberă pe site-ul romania.europalibera.org. Efectele ordonanței vor fi ștergerea completă a cazierelor a 75 de politicieni și a 19 magistrați care au fost judecați de completuri de cinci judecători. Pe lângă resetarea carierei politice, toate aceste dosare vor beneficia și de ștergerea prejudiciilor, adică banii confiscați vor fi dați înapoi. Cele mai multe dintre aceste dosare, în cazul în care vor fi rejudecate, vor constata prescrierea faptelor.

Care sunt faptele judecate din 2014 încoace la Înalta Curte de Casație Justiție în complet de cinci judecători? Sunt fapte de corupție, 52 de dosare, de evaziune fiscală, dar și de trădare de țară prin transmitere de secrete sau de terorism, precum condamnarea lui Mustafa Tartousi, din dosarul Omar Hayssam.

În mod evident, Liviu Dragnea va fi primul dintre beneficiarii ordonanței. Președintele Camerei De­putaților și al Partidului Social Democrat, spunea, zilele acestea, că ordonanța anunțată de Tudorel ­Toa­der „este o himeră” pe care mai întâi trebuie s-o vadă pentru ca apoi s-o comenteze. Premierul Viorica Dăncilă a spus, în ultimele săptămâni, de nu mai puțin de patru ori că susține o astfel de ordonanță, pentru că „repară inechitățile” în cazul unor oameni cărora le-a fost distrusă viața.

Dosarul lui Liviu Dragnea pentru referendum, doi ani de închisoare cu suspendare, cu patru ani de încercarea, primit sentința în 2015. O contestație în ­anu­lare pe care ordonanța lui Tudorel Toader i-ar permite-o ar constata prescrierea faptei. Data săvârșirii faptei este 29 iulie 2012, iar limitele de pedeapsă pentru infrac­țiunea pentru care a fost condamnat sunt între 1 și 5 ani de închisoare. Astfel, termenul de prescripție este de 5 ani, la care s-ar putea adăuga încă 2,5 ani. Așadar, la finalul anului 2019, fapta se prescrie. Adică, în plină campanie electorală pentru alegerea președintelui țării.

Foștii deputați Titi Holban și Marian Ghiveciu se aleg cu caziere albite

Fostul deputat al Uniunii Naționale pentru Progresul României Titi Holban, ales pe listele Uniunii Social Liberale din partea Partidului Național Lib­e­ral, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare, acuzat de trafic de influență, după ce a luat 10.000 de euro pentru a interveni la Direcția Antifraudă în favoarea unei firme. El a fost condamnat, pe 17 martie 2016, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție la trei ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul în care a fost judecat pentru trafic de influență. Instanța i-a impus, de asemenea, ca, pe durata termenului de ­suprave­ghere, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probațiune sau organizat în colaborare cu instituții din comunitate, dar și să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile la Primăria Râmnicu Sărat, condusă la acel moment de fratele său, Viorel Holban. Holban a fost trimis în judecată de către Direcția Națională Anticorupție în 2014, fiind denunțat la DNA de reprezentantul unei firme, căruia îi promisese că va interveni la instituțiile abilitate pentru a-l scăpa de o amendă aplicată de Direcția Antifraudă din ANAF. Holban nu a reușit să se țină de promisiune, deși ar fi luat șpaga de 10.000 de euro, banii ceruți ca să intervină.

Fostul deputat al Partidului Social Democrat Marian Ghiveciu a fost condamnat, pe 23 februarie 2016, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infrac­țiunea de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, într-un dosar legat de retrocedarea nelegală a unor terenuri din comuna buzoiană Merei. Magistrații au mai stabilit în cazul lui Marian Ghiveciu, care și-a dat demisia din Parlament în luna septembrie 2015, un termen de încercare pe o durată de șase ani. Aceeași pedeapsă, de trei ani închisoare cu suspendare, au primit și Dumitru Borcan (șeful Compartimentului de Cadastru și Agricultură din cadrul Primăriei comunei Merei) și Nicolae Costache (membru în Comisia Județeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor). Cei trei condamnați au fost obligați să plătească apro­ximativ un milion de lei către mai multe părți civile. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2005-2006, instigați de Marian Ghiveciu – administrator al mai multor societăți comerciale la momentul comiterii faptelor -, Dumitru Borcan și Nicolae Costache au profitat de funcțiile deținute și, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, au contribuit la eliberarea în mod nelegal a două titluri de proprietate pentru terenuri în zone cu potențial imobiliar, datorită vecinătății cu drumul european, în favoarea unor persoane care nu erau îndreptățite să primească acele titluri de proprietate. în acest scop, Dumitru Borcan a falsificat mai multe înscrisuri oficiale, emise de Primăria Merei și înregistrate la OCPI Buzău.

Vezi AICI lista completă a politicienilor care vor avea de câștigat de pe urma ordonanței propuse de Tudorel Toader.

Acestei liste i se adaugă o alta, de alți 19 senatori și deputați, care au pierdut definitiv procesele în care au fost acuzați de conflicte de interese. În marea majoritate este vorba despre angajarea rudelor la cabinetele parlamentare sau de participații ilegale în diverse firme.
Pe lista proceselor de la de complet de cinci judecători la Înalta Curte se mai află și patru dosare ale Alinei Bica, fosta șefă a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimina­litate Organizată și Terorism în timpul administrației Băsescu. În cazul unuia dintre acestea, la finele anului 2018, s-a dispus deja suspendarea executării pedepsei în baza căii de atac extrordinare pe care fosta procuroare o invocase deja. Este vorba despre contestația în anulare, care este și acum prevăzută de Codul de procedură penală, însă funcționează pentru un termen de 30 de zile. Or, în ordonanța pe care o pregă­tește Tudorel Toader urmează să se stabilească un termen care să acopere perioada 2014 până în prezent, având ca argument formula de alcătuire a completurilor de cinci judecători, considerată ilegală de Curtea Constituțională.

Articole similare

Adblock Detected

Please consider supporting us by disabling your ad blocker