Fuziunea dintre Uniunea Salvați România și Partidul Libertății, Unității și Solidarității a fost aprobată, vineri, prin decizie definitivă a Curții de Apel București. Acum, partidul USR-PLUS se pregătește de un Congres, cel mai probabil în toamna acestui an, în care va fi aleasă o conducere unică. Pentru funcția de președinte și-au anunțat intenția de a candida Dan Barna și Dacian Cioloș.
„Voința membrilor celor două partide devine realitate: suntem, de astăzi, un singur partid. Acesta este singurul proiect politic reformist care s-a construit în ultimii ani în România la care am pus umărul, în ciuda celor care ne-au tot pus piedici la fiecare pas. Este un proiect politic de viitor care are deja în istoric patru campanii electorale duse împreună, cu rezultate bune, un proiect politic în care lucrăm ca o singură echipă de mai bine de doi ani”, se arată într-un comunicat de presă, transmis de USR-PLUS.
Bineînțeles, congresul noului partid, în care va fi ales președintele acestei formațiuni politice, va fi precedat de conferințe județene, pe parcursul cărora se va stabili, prin vot, componența conducerilor locale. Ceea ce, tradus în limbaj politic, va însemna o perioadă de aproape o jumătate de an de scandaluri, linșaje, lovituri pe la spate, sprijinite, din spatele cortinei, de conducerile centrale ale celor două formațiuni politice proaspăt fuzionate, dat fiind că, de rezultatele acestor conferințe – mai precis de componența delegațiilor la congres – va depinde numele nolui lider național al USR-PLUS.
Cu siguranță, județul Buzău nu va fi scutit de asemenea scandaluri, mai ales că ambele organizații județene și-au făcut antrenamentul în perioada care s-a scurs de la atribuirea, prin negociere națională, a postului de prefect Partidul Libertății, Unității și Solidarității și până la numirea ocupantului acestei poziții. În vederea alegerii liderului organizației județene a noului partid, lupta se va da, cu maximă probabilitate, pe aceleași teme și între aceleași persoane, respectiv între Petrică Cîrstea (USR), președinte cu acte în regulă, și Mihai Moraru (PLUS), interimar, după ce a demisionat din funcția în care a fost ales și a revenit la scurt timp. Oricum, indiferent cine va prelua președinția noii formațiuni – nefiind excluse chiar și surprize, dat fiind că organizația unui partid aflat la guvernare deja face cu ochiul unor politicieni trași pe bară -, acesta va avea de gestionat o organizație aflată în derivă din punct de vedere electoral. Și nu din motive de erodare din pricina faptului că USR-PLUS se află la guvernare, ci datorită numeroaselor scandaluri interne din ultimii doi ani, în special celor din interiorul USR. Alianța USR-PLUS se poate lăuda că s-a transformat, din surpriza alegerilor europarlamentare, într-o formațiune de mâna a doua, fără reprezentare în Consiliul Județean, cu un singur primar (PLUS) în județ, cu doi reprezentanți în Consiliul Local Municipal Buzău (USR) și cu un singur deputat, și acela de import (USR).
Cine se va duela în următoarea jumătate de an
Petrică Cîrstea, președintele organizației județene a Uniunii Salvați România, este considerat principalul artizan al dezastrelor electorale ale USR-PLUS. Aceasta datorită faptului că a reușit să impună pe listele de candidați oameni lipsiți de anvergură, fără niciun fel de ,,lipici” electoral. Apoi, el a încercat să facă o alianță ,,pe sub masă” cu PRO România la alegerile locale, iar la cele parlamentare a reușit un blat cu Partidul Mișcarea Populară, condus la Buzău de fostul deputat Adrian Mocanu. Aflat la al doilea mandat de președinte, acum ales de conferința județeană, acesta s-a înconjurat de oameni după chipul și asemănarea sa, unii dintre ei fără ocupație, după ce a exclus din partid tot ceea ce ale însemnat opoziție internă. El este suspectat că a înscris în partid foști membri PMP, care i-ar asigura o victorie facilă la conducerea organizației județene a noului partid. De asemenea, Petrică Cîrstea este preferatul conducerii PNL Buzău pentru a prelua conducerea USR-PLUS, dat fiind că a acceptat imediat semnarea unui protocol de împărțire a posturilor din serviciile deconcentrate a ministerelor, în speranța că atât el, cât și președintele organizației municipale, vor face rost de un serviciu la stat, poate chiar un post de director. De altfel, Cîrstea este unul dintre puținii lideri USR-PLUS din țară care nu a reacționat la scandalul din coaliție pricinuit de demiterea ministrului Sănătații, tot de teamă de a nu-i supăra pe partenerii liberali, fără de care nu ar putea obține o slujbă bine plătită.
Mihai Moraru, președintele organizației județene a Partidului Libertății, Unității și Solidarității, se poate mândri cu faptul că formațiunea sa politică a obținut singurul post de primar USR-PLUS din județ; de altfel, acesta este și singurul succes electoral al PLUS, dat fiind că Moraru a candidat fără succes la un post de senator. Tentativa sa de a deveni prefect a eșuat, după ce Biroul Național al PLUS i-a respins candidatura din motive de integritate, și după ce USR Buzău a instrumentat, cu sprijinul tacit al liberalilor buzoieni, o campanie de denigrare a sa. A demisionat din funcția de președinte pe care o obținuse prin alegeri interne, în semn de protest față de respectiva decizie a forului central de conducere, însă a revenit pe funcție ca interimar, printr-o decizie a aceleiași organizații centrale pe care a blamat-o în momentul demisiei.
Nu sunt excluse surprize
Dat fiind că viața este, de multe ori, cât se poate de ironică, nu ar fi exclus ca, din lupta dintre cei doi șefi de partid, să iasă câștigător un al treilea. Spunem acest lucru dat fiind că, în acest moment, șefia unei organizații județene a unui nou partid, pe deasupra aflat la guvernare, face deja cu ochiul unor personaje politice cărora anul electoral 2020 le-a dat câte o pauză sau i-a eliminat din start din jocul politic. Nu ar fi exclus ca noul lider să apară de undeva din zona Partidului Mișcarea Populară, cu ai cărui foști membri și-a completat, așa cum arătam mai sus, Petrică Cîrstea organizația.
