Cine este omul care a schimbat sensul cuvântului „mită” după ce a dat șpagă „unui șofer din Buzău”

Fosta șefă a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), Cri­nuța Dumitrean, a pri­mit o șpagă „în semn de mulțumire” în cuantum de 400.000 de euro de la „rechinii imobiliari” pentru un teren de 6 milioane de euro în municipiul Constanța, conform depoziției de joi, 3 martie, a denunțătorului din dosar, Gabriel Surdu. În acest dosar aflat în faza de apel, Dumitrean este judecată alături de un fost proprietar al societății comerciale buzoiene Cord SA, Horia Simu. Mai mult, denunțătorul, fost director al Regiei Autonome a Administrației Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), este omul cu care fostul președinte al Consiliului Județean Cristi­nel Bîgiu a încercat să pună de-o afacere pe bani publici în comuna Ghergheasa, contra unei șpăgi de aproa­pe 900.000 de euro.

Înalta Curte de Casație și Justiție judecă apelul declarat de inculpați, dar și de procurorii DNA împotriva deciziei Curții de Apel București din data de 27 noiembrie 2020. Crinuța Dumitrean a fost condamnată atunci la o pedeap­să de 6 ani și 3 luni de închisoare, iar Horia Simu la 6 ani și 4 luni. În același dosar, fostul deputat UDMR Marko Attila Gabor, care a fugit din țară, a fost condamnat la 5 ani închisoare, iar evaluatorul Alin Horațiu Dima a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, 9 ani și 8 luni închisoare. La termenul din 3 martie, denunțătorul Gabriel Surdu a fost adus cu Poliția pentru a vorbi ­des­pre modalitatea în care i-a dat șpagă Crinuței Dumitrean 400.000 de euro în 2011.

Dialogul din sala de judecată a avut accente halucinante:

Denunțător: Fac precizarea că m-am întâlnit cu Moldoveanu și cu Sterian (inculpați în dosar, n.r.) la sfârșitul anului 2010, în preajma sărbătorilor de iarnă. Moldoveanu mi-a spus că el și Simu (afaceristul Horia Simu, n.r.) au un dosar de care s-au ocupat de ceva timp, adică de vreo 2 ani, iar dosarul e la ANRP. Moldoveanu mi-a precizat cât era dispus Simu să ofere pentru soluționarea dosarului, dar nu îmi mai aduc aminte despre ce suma e vorba. El a spus că e dispus să ofere bani cui îl ajută.

Judecătoare: Cui i-a venit ideea că ar putea să ajute inculpata Dumitrean Crinuța?

Denunțător: Lui Sterian și Moldoveanu le-a venit ideea. Ei au spus că ar putea fi ajutați de aceasta. E greu de spus care dintre ei a pronunțat numele, dar mai degrabă Sterian, pentru că știa că eu aveam o relație de prietenie cu aceasta. Nu s-a mai procedat anterior în acest sens. Sterian știa ca sunt prieten cu Dumitrean pentru că a văzut-o la mine în birou de câteva ori. Se afla în interes de serviciu. Eu cu Dumitrean eram cunoștințe, mai stăteam la o cafea. Atunci când am spus că discutam cu ea chestiuni personale mă referam că întrebam de copii, de soți.

Judecătoare: Să detaliați discuția cu Crinuța Dumitrean, când v-a solicitat 400.000 euro?

Denunțător: După ce am vorbit cu Moldoveanu și Sterian am discutat cu Crinuța Dumitrean și am întrebat-o despre dosar. Ea a spus că dosarul e în regula și că e pe circuitul de rezolvare. Apoi am vorbit cu Moldoveanu și am spus că sunt interesat să cumpăr și eu, ceea ce am și făcut prin interpus.

Judecătoare: Când v-a cerut suma, unde?

Denunțător: Cert e că am dat suma în biroul dânsei. La mine în birou ne aflam când inculpata Dumitrean Crinuța mi-a solicitat 400.000 euro. Se întâmplă la 2-3 săptămâni după discuția anterioară, când a spus că dosarul e pe circuit.

Judecătoare: Pentru ce urma să fie dată suma?

Denunțător: În semn de mulțumire. Mita e o mulțu­mire pentru un om care îți face un serviciu.

Judecătoare (ironică): E definiția din DEX?

Denunțător: E definiția din România. La finalizarea dosarului urma să fie dată mita. Nu am stabilit locul, dar aveam la dispoziție 2 locuri, fie biroul meu, fie biroul ei. (…) Din suma rămasă, am dat 40.000 de euro persoanei interpuse Nicolae Aurel și restul am împărțit jumătate – jumă­tate cu Dorin Cocoș (fostul soț al Elenei Udrea, n.r.).

Procuror: Cum a justificat Dumitrean Crinuța cuantumul sumei? De ce 400.000 euro? Dacă a pri­mit acordul grupului pentru cuantum.

Denunțător: Moldoveanu a spus că dosarul era în ­va­loare de 6 milioane de euro. Eu eram mai rapid la calcule. Probabil eu am spus 400.000 și ea a zis da, ok. Nu suntem la bursă. Am discutat ca oamenii.

Judecătoare (surpinsă):  Așa fac oamenii?

Denunțător: …Da. În acest sens am avut mână liberă de la Moldoveanu pentru cuantumul sumei pentru Dumitrean.

Judecătoare: Ați spus că nu ați mai făcut astfel de lucruri. Vă întreb și eu ca de la om la om… nu v-ați riscat? Adică întrebi de soție, de copii, apoi spui că vrei să îi dai 400.000 de euro?

Denunțător: Dacă suntem corecți, pe vremurile alea era o practică super-uzuală.

Judecătoare (curioasă):  Acum nu mai e?

Denunțător: Nu mai vreau să aud de statul român cât oi trăi! Sunt particular, plătesc ce am de plătit și aia e.

Avocat: S-a prezentat de bună-voie la DNA pentru a face denunț sau era implicat în altă procedură, fiind susceptibil de învi­nuriri.

Denunțător: Eu m-am prezentat, doamnă!

Judecătoare (iritată):  Doamnă președinte!

Denunțător: Doamnă președinte, la acel moment eram inculpat, dar nu eram trimis în judecată. Eram inculpat pentru cumpărare de influență. Am cumpărat influență de la un șofer de la Buzău.

Judecătoare: V-ați gândit să beneficiați de reducerea pedepsei?

Denunțător: Nu m-am gândit pentru că nu credeam ca voi ajunge în pușcărie.

Avocat: Dacă nu pentru a beneficia, atunci de ce a făcut denunțul 5 ani mai târziu?

Denunțător: Având în vedere practica acelor zile, m-am gândit că așa e mai inteligent.

Judecătoare (ironică): Eu nu sunt așa inteligentă, vă rog să îmi explicați.

Denunțător: Am văzut că asta era practica la DNA. Era coadă acolo, se făceau 50 de denunțuri pe zi. M-am gândit că era mai inteligent.

Ce au reținut procurorii DNA în rechizitoriu

Potrivit DNA, dreptu­rile litigioase ce priveau o suprafață de teren situată în municipiul Constanța au fost achiziționate de Horia Simu, printr-un intermediar, la data de 22 octombrie 2009, prețul cesiunii fiind de 700.000 de euro.

„De la acea dată, inculpatul Simu Horia a inițiat un complex de demersuri prin intermediul unor angajați ai societăților sale și prin intermediul unor persoane cu funcții de conducere din cadrul unor instituții publice, cu sprijinul cărora să urgenteze obți­ne­rea despăgubirilor prin intervenția acestora la nivelul autorităților implicate în procedura de retrocedare. Urmare a acestor demersuri, la data de 26 mai 2011, inculpații Dumitrean Cri­nuța Nicoleta, Mihai Cristian Sebastian, Baciu Remus Virgil, Vasi­lescu Oana, Bogdan Dragoș, Teodorescu Cătă­lin Florin și Marko Atilla Gabor (…) au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întoc­mit de expertul evaluator Dima Alin Hora­țiu, prin care valoarea unui teren în suprafață de 25 hectare situat în municipiul Constanța (zona Bră­tianu – Anadalchioi) a fost stabilită la suma de 8.750.000 euro (35 euro/mp), echivalentul a 37.243.500 lei”, spune DNA.

O supraevaluare de 7,7 milioane de euro

În opinia procurorilor, în acest caz a fost vorba de o supraevaluare a terenului respectiv cu 7,7 milioane de euro, ceea ce a provocat un prejudiciu echivalent în dauna bugetului de stat, concomitent cu obținerea unui avantaj patrimonial de către Horia Simu și alte persoane, beneficiare ale drepturilor litigioase, în cuantum total de peste 32 de milioane de lei.

„Concret, membrii Comisiei, luând la cunoștință de concluziile raportului de evaluare, întocmit cu nerespectarea Standardelor Internaționale de Evaluare, nu au constatat faptul că inculpatul Dima Alin Horațiu a supraevaluat terenul respectiv, deși aveau cunoștință de faptul că suprafața respectivă era situată în extravilanul municipiului Constanța și avea destinația de teren agricol. Mai mult, în cuprinsul documentului respectiv nu a fost evidențiată poziția exactă a terenului, iar pentru stabilirea valorii acestuia expertul a utilizat comparabile care nu priveau tranzacții de vânzare, ci doar oferte de vânzare a unor terenuri situate în intravilanul și extravilanul municipiului Constanța care nu aveau categoria de folosință teren agricol”, explică DNA.

Anchetatorii au mai constatat că raportul de evaluare respectiv a fost avizat anterior de Florentina Savu, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu ce derivau din funcția de consilier în cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Conform DNA, Crinuța Dumitrean a primit de la Horia Simu, printr-un intermediar, suma de 400.000 de euro, în schimbul ajutorului acordat omului de afaceri. De asemenea, expertul evaluator Alin Horațiu Dima a primit prin intermediar, de la același inculpat, suma de 5.000 de euro.

„În perioada 24.06.2011 – 11.11.2011, inculpatul Simu Horia a disimulat adevărata natură a provenienței sumei totale de 5.066.300 euro, obținută în maniera de mai sus, prin încheierea cu diverse firme controlate de acesta a unui număr de nouă contracte de împrumut, nereale”, mai spun procurorii.

Cine este Georgian Gabriel Surdu

Georgian Surdu a fost unul dintre personajele retrase, dar importante ale administrației publice. El a fost numit în 2007 în funtea Regiei Autonome a Administrației Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) și susținut de patru premieri: Călin Popescu Tări­ceanu, Emil Boc, Răzvan Mihai Ungureanu și Victor Ponta. Șeful RA-APPS este numit sau schimbat de primul ministru. Cariera de slujbaș la stat a lui Georgian Surdu s-a încheiat în aprilie 2015, când a fost reținut de procurorii DNA sub acuzația de cumpărare de influență.

Georian Surdu a cola­borat cu procurorii DNA în alte dosare. Unul dintre acestea este cel privind retrocedările date de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Audiat în calitate de martor denunțător, Georgian Surdu a recunoscut că, în 2011, Dorin Cocoș i-a dat o mapă groasă de aproximativ 10 centimetri, pe care i-a dat-o apoi Crinuței Dumitrean, căreia i-a spus că este ,,din partea lui Dorin și să rezolve cât mai repede”. „Am fost la sediul ANRP. Mă duceam acolo de două ori pe săptămână. Mă duceam la Crinuța. ANRP funcționea­ză într-o clădire a RAAPPS. I-am spus de rugămintea lui Dorin, respectiv de a se soluționa dosarul al cărui număr i l-am comunicat. Aceasta mi-a spus că știe de dosar și că îl va rezolva. Mi-a spus că dosarul era deja validat într-o primă fază, cea a verificării documentelor. I-am dat mapa primită de la Dorin Cocoș. I-am spus că sunt din partea lui Dorin și să rezolve cât mai repede, la prima ședință”, a susținut sub jurământ, în decembrie 2016, la instanța supre­mă, Georgian Surdu.

În dosarul în care a fost condamnat definitiv, Gabriel Georgian Surdu a fost tri­mis în judecată în octombrie 2015, alături de fostul președinte al Consiliului Județean Buzău Cristinel Bîgiu și acuzat de cumpă­rare de influență. Potrivit DNA, în august 2013, Gabriel Surdu i-a oferit lui Cristinel Bîgiu, atunci președinte al CJ Buzău, suma de 3.894.301,91 lei, respectiv aproape 880.000 de euro, reprezentând 8 la sută din valoarea unui contract în valoare de aproape 11 milioane de euro, având ca obiect ,,Proiectarea și execuția modernizării drumurilor de interes local și rețea publică de canalizare și stație de epurare în comuna Ghergheasa, județul Buzău”, urmând ca suma de bani să fie dată în mai multe tranșe, la momentul efectuării plăților către societatea executantă. Surdu i-a remis lui Bîgiu, prin intermediul finului acestuia din urmă, Florin Colgiu, o primă tranșă în ­va­loare de 75.000 de euro, pentru a interveni pe lângă primarul comunei buzoiene în ­ve­derea atribuirii acelui contract de lucrări.

Cine este Horia Simu

Horia Simu, om de afaceri în prelucrarea cuprului, construcții, foraj și în industria apei minerale a primit, alături de partenerul său de afaceri, Horia Pitulea, supranumele de „bancher al cuprului“, ca urmare a implicării sale în holdingul CUPROM – format din cele două fabrici românești de cupru, Phoenix Baia Mare și Elcond Zalău, și din două institute de cercetare cumpărate de la stat în 2003, IPRONEF și CEPRONEF – la scurt timp după plecarea sa de la Citigroup. Cuprom a avut în perioada 2000-2006 afaceri de peste 200 milioane de euro, dar a intrat în dificultate în condițiile prăbușirii prețului la cupru în 2008 și, ulterior, în lichidare. încercarea lui Simu de a cumpăra și minele românești de cupru a eșuat, potrivit Ziarului Financiar.

Trecerea lui Horia Simu prin industria cuprului nu a rămas fără urme. Cuprom a închiriat, în consorțiu cu Energo Mineral și IPRONEF, activitatea Cupru Min între 2007 și 2008. Potrivit fostului premier Mihai Răzvan Ungureanu, „Energo Mineral a extras cupru fără investiții, făcând un profit de șase milioane de euro pe an. În iulie 2009, după o stagnare a activității de nouă luni și trimiterea în șomaj a 360 de persoane, a denunțat contractul cu S.C. Cupru Min S.A., rămânând cu datorii de aproximativ 40 de milioane de lei față de Cupru Min. Cu același consorțiu, tot în iunie 2007 s-a încheiat un alt contract de cooperare și pentru S.C. Moldomin S.A. Moldova Nouă, care s-a derulat cam în aceleași condiții ca și cel de la Cupru Min. <Reușita> procesului s-a concretizat în intrarea Moldomin în lichidare în anul 2010, pentru datorii de 50 de milioane de euro“.

La trei ani după intrarea în afacerea prelucrării cuprului, Horia Simu s-a extins în industria apei minerale prin achiziția a 32% din Lipomin Lipova, prin intermediul Nordexo Manufacturing. Prin Lipomin a fost cumpărată compania Carpatina, care a achiziționat, la rândul său, Herculane Water cu tot cu proprietățile imobiliare din Băile Herculane. În 2007, cumpără, prin consorțiul Amteck Investiții (57% Horia Simu), CUPROM și IPRONEF, în urma unei licitații a AVAS, pachetul majoritar al companiei de foraj Foradex București, pentru care se plătesc 60 de milioane de euro. Controlul Foradex este pierdut în 2010 de Amteck Investiții în favoarea unei companii cipriote, Alabastra Mining Limited.

Tot în 2007, preia, prin Nordexo Manufacturing, pachetul majoritar al producătorului de cabluri Cord Buzău pe platformă căreia Glass Corp, o altă firmă a lui Simu și Pitulea, construiește o fabrică de sticlă, Glass Corp, pe care o vinde, ulterior, unui investitor turc.

În 2008, intră ca acționar principal în Compania de Construcții și Căi Ferate (CCCF) București, companie care deținea la acel moment pachetul majoritar de acțiuni al firmei de construcții SCT București (SCTB). CCCF, care are în portofoliu și firma Dunapref Giurgiu, specializată în producția de prefabricate pentru lucrări de insfrastructură, a fost vândută ulterior, ca și Cord Buzău, fondului de investiții austriac Donau Finanz, prin intermediul DO-FI South East Holding.